Zalla

30/04/2015

Dezvoltatorii din domeniul energiei regenerabile au la dispoziție din această săptămână, un instrument foarte eficient pentru a-și promova proiectele.

(IRENA) Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile a lansat, o platformă online prin intermediul căreia dezvoltatorii de energie regenerabilă și antreprenorii pot să atragă investitori și să livreze programe de succes.

Project Navigator este numele platformei online care va reuni cele mai reușite proiecte de energie regenerabilă din întreaga lume. Dezvoltatorii vor avea astfel șansa să construiască infrastructuri energetice curate și eficiente.

„Noul instrument ajută dezvoltatorii să inițieze, să dezvolte, să finanțeze și să încheie proiecte de energie regenerabilă la nivel global”, a declarat Adnan Amin Z, directorul general IRENA, citat de Business Green.

Acesta crede că platforma este foarte utilă pentru dezvoltatorii care au o idee bine conturată pentru un proiect de energie regenerabilă, dar nu au cunoștințe suficiente legate de finanțarea proiectelor.

De asemenea Roland Roesch, ofițer de programe la IRENA a spus că Project Navigator este un ghid de tip „pas cu pas” despre cm poate fi creat un proiect complex care să fie eligibil.

Dezvoltatorii pot să găsească prin intermediul platformei online, opțiuni de finanțare, în funcție de tipul de tehnologie pe care îl promovează și regiunea în care se află.

Noul serviciu face parte dintr-o serie de instrumente puse la dispoziție de IRENA, pentru a spori dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă online.

Pe lângă platforma online , Agenția lucrează și la un sistem de cartografiere, proiectat să ajute dezvoltatorii să identifice zonele potrivite pentru dezvoltarea energiei geotermale.

02/03/2015

Guvernul României a aprobat varianta finală a Master Planului General de Transport iar următorul pas este transmiterea acestuia spre aprobarea Comisiei Europene. Potrivit Ministrului Transporturilor, Ioan Rus, negocierile cu membrii comisiei vor avea loc în perioada 9-13 martie la Bruxelles.

Master Planul de Transport prevede construirea a 1.300 de kilometri de autostradă până în 2030, dublu faţă de nivelul stabilit în forma iniţială a proiectului. Pe lângă autostrăzi, se au în vedere construi­rea a 1.878 km de drumuri expres, 2.854 de drumuri trans-regio, 293 km de drumuri euro-trans şi 67 de variante de ocolire.

În urma dezbaterii publice, unele sectoare de drum care au fost prevăzute iniţial ca drumuri expres, vor fi construite în regim de autostradă. În baza Master Planului pot fi accesate fondurile structurale de transport de peste 6 mld. euro, pentru perioada 2014-2020.

Guvernul a anunţat că a aprobat un plafon suplimentar de 7 miliarde de euro (care vor proveni din împrumuturi publice și din acciza pe carburanți) în vederea asigurării surselor de cofinanțare necesare implementării proiectelor din sectorul rutier, cu prioritate pentru autostrăzi.

Printre autostrăzile care urmează să fie construite se numără: Sibiu - Făgăraş - Braşov, Sibiu - Piteşti, Bacău - Paşcani, Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni şi Târgu Mureş - Târgu Neamţ.
Proiectul mai include şi o autostradă în jurul Capitalei, dar şi un drum expres între autostrada Bucureşti-Ploieşti şi aeroportul Henri Coandă.

Costul estimat pentru un kilometru de autostradă este de 8,8 mil euro/km, ținând cont de faptul că 118 km din lungimea acestor autostrăzi urmează să fie construite în zona de munte.
Investiţia în sectorul rutier se va ridica la 26,5 mld. euro, din care 14 mld. euro în Master Plan, adică mai mult de jumătate din bani, vor fi folosiţi pentru construirea autostrăzilor.

Pentru sectorul feroviar, sunt prevăzute investiţii de reabilitare a coridoarelor feroviare (3.219 km), a unor căi ferate cu potenţial economic (1.131 km), electrificarea tuturor sectoarelor de pe reţeaua TEN-T core (425 km) şi dezvoltarea unor sectoare de cale ferată de mare viteză (peste 1.000 de km).

În sectorul naval, se au în vedere construirea a 752 km de căi navigabile şi modernizarea a 12 porturi, investiţiile fiind estimate la peste 2 miliarde de euro.

Pentru sectorul aerian totalul investițiilor se ridică la 1,327 mld euro din care cele mai mari finanţări merg către Aeroportul Bucureşti 668,900 mil euro, Aeroportul Timişoara 111,573 mil euro, Aeroportul Cluj Napoca 131,143 mil euro şi Aeroportul Iași: 93,525 mil euro.

23/02/2015

Guvernul intenţionează să elimine de anul viitor taxa pe construcţii speciale introdusă anul trecut.Taxa a fost redusă la începutul acestui an de la 1,5% la 1%, pentru încurajarea investiţiilor în sectorul privat şi creşterea competitivităţii companiilor româneşti.

Impozitul pe construcţii speciale, cunoscut sub numele de "taxa pe stâlp", introdus de Guvernul Ponta, va fi eliminat incepand cu 1 ianuarie 2016, potrivit noului proiect al Codului Fiscal, elaborat tot de Executiv. Ministrul de Finante, Darius Vâlcov, a făcut acest anunţ miercuri, 18 februarie la debutul şedintei de Guvern.

Ministerul Finanţelor estimează că eliminarea taxei pe construcţii speciale, ar avea un impact negativ de 1,6 miliarde lei, reprezentând sume neîncasate anul viitor. Reprezentanţii ministerului estimează că vor recupera, ca efect al eliminării taxei, circa 850 milioane lei din TVA, contribuţii sociale, impozite pe salarii şi alte taxe.

Guvernul mizează pe creşterea economică de 0,2 puncte procentuale şi creşterea numărului de locuri de muncă cu 20 de mii, chiar de anul viitor.

Estimările de la nivelul Ministerului de Finanţe arată că prin eliminarea taxei pe stâlp, investiţiile în sectorul privat vor creşte cu 0,5 puncte procentuale.

Impozitul pe construcţii speciale a fost introdus la începutul anului 2014. Aplicarea taxei a fost propusă încă din toamna anului 2012 de fostul ministru delegat pentru buget Liviu Voinea. Taxa se plăteşte în două rate şi se aplică pentru toate construcţiile care nu au fost cuprinse în sfera de impozitare, cm ar fi stâlpi, rampe şi platforme betonate, altele decât imobilele de producţie sau birouri, care erau deja impozitate.

12/02/2015

Anul 2014 s-a aflat din punct de vedere economic, sub ameninţarea deflaţiei, în special în Europa. Pentru anul în curs o serie de specialişti intervievaţi de Bloomberg, anticipează că nu mai puţin de 8 ţări europene prezintă risc crescut de deflaţie, iar una dintre cauze este scăderea preţurilor la petrol.

În urmă cu doar câteva săptămâni, analiştii estimau că 2015 va fi primul an după 2008 când nicio ţară din lume nu va înregistra deflaţie anuală, însă percepţia lor s-a schimbat din cauza scăderii continue a cotaţiilor petrolului şi a incertitudinilor politice şi economice din Grecia şi zona euro.

Bulgaria, Croaţia, Grecia, Polonia, Spania şi Suedia deschid lista statelor europene cu o probabilitate mare de deflaţie semestrială sau anuală datorită scaderii continue a preţurilor pe o perioadă de cel puţin 6 luni, pe parcursul anului 2014.

În alte țări, deflaţia reprezintă mai mult un risc, decât o stare de fapt pe termen lung. În zona euro preţurile ar urma să scadă cu 0,1%-0,2% în primul trimestru, însă vor încheia anul 2015 cu o uşoară creştere. Prognoza specialiştilor Bloomberg este optimistă faţă de calculele Comisiei Europene care consideră că atât Italia cât şi celelalte ţări din zona euro sunt sub ameninţarea evidentă a deflaţiei.

Pe lista specialiştilor Bloomberg se află și Elveţia, care riscă să surclaseze Bulgaria, devenind astfel ţara cu cea mai mare deflaţie. Potrivit analiştilor, Elveţia, Grecia şi Spania vor înregistra în acest an cele mai mari scăderi ale preţurilor.

Deşi nu sunt menţionate pe lista ţărilor ameninţate de deflaţie, Statele Unite ale Americii se află în zona de pericol. Bank of America Merrill Lynch a prognozat pentru acest an o scădere medie a preţurilor de consum în America, cu 0,5%.

Există însă şi ţări pentru care specialiştii nu anticipează deflaţie semestrială sau anuală deşi au înregistrat scăderi ale preţurilor în prima lună a anului 2015. Acestea sunt Belgia, Estonia, Germania şi Thailanda, care în ianuarie au înregistrat scăderi ale preţurilor cu 0,6% după o reducere de 0,2% la sfârșitul anului trecut, potrivit unei prime estimări publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Reducerea prețurilor din luna ianuarie este atribuită în principal scăderii prețului energiei. Acest lucru concretizează amenințarea deflației, situație ce se caracterizată printr-o perioadă prelungită de cădere a prețurilor, care antrenează scăderea salariilor și ale consumului.
Banca Centrală Europeană a făcut apel în urmă cu câteva săptămâni la relaxarea cantitativă pentru a evita deflația și a relansa inflația și creșterea, propunându-și să injecteze aproximativ 1.100 de miliarde EUR în economia Uniunii Europene în următorii ani.

06/02/2015

Preţul energiei electrice angro din România ar putea creşte cu 50%, în cazul în care energia regenerabilă ar fi scoasă din mixul de producţie, a declarat, miercuri, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă. Acesta consideră că vremea proiectelor mari de producţie a energiei eoliene şi fotovoltaice a trecut, acum fiind timpul microcapacităţilor pe biomasă şi biogaz, surse de energie care au fost neglijate până acum.

Din simulările ANRE reiese că prin scoaterea din mixul energetic a energiei regenerabile, care are o contribuţie în piaţa energiei electrice de 10 TWh, preţul angro per MWh ar creşte de la 40 de euro la 60 de euro.

Vicepreşedinte ANRE a declarat în cadrul unei conferinţe pe tema serviciilor energetice că prin scoaterea regenerabilelor din mixul energetic, preţul angro al energiei ar creşte cu 50%. Potrivit acestuia, impactul certificatelor verzi în facturi este de 35 lei (8 euro) pe MWh.

Producătorii de energie convenţională, în special cărbune, au declarat în repetate rânduri că nu îşi pot vinde energia din cauza producătorilor de energie regenerabilă în timp ce aceştia sunt nemulţumiți că autorităţile le-au redus sprijinul reprezentat de certificatele verzi.

Autorităţile au decis în 2013 să diminueze sprijinul acordat producătorilor de energie regenerabilă pentru că au observat anumite tendinţe speculative în privinţa unor investiţii din sectorarele eolian şi solar, astfel că acestea au fost corectate.

ANRE va susţine prin preț capacităţile pe biomasă şi biogaz cu puteri de până la 0,5 MW pentru o perioadă de 15 ani, decizie care urmează să fie aplicată din luna martie. “Acum este, istoric, etapa microcapacităţilor", a declarat în cadrul aceleaşi conferinţe, Emil Calotă.

Potrivit angajamentelor României, până în 2020 ar urma să fie instalate la nivel naţional capacităţi pe biomasă de 5.000 MW, dar actualmente puterea instalată este sub 100 MW.

Deşi energia hidro şi biomasa au rămas în urmă, în mod paradoxal România are un număr mare de unităţi de producţie pentru energia eoliană şi solară, domenii unde ţara noastră nu are cel mai mare potenţial. Biomasa (lemnul) este o avere naţională în condiţiile în care cea mai mare parte a populaţiei se incălzeşte cu lemne. Ţara noastă însă nu a reuşit deocamdată să exploateze biomasa la capacitate maximă.

România a făcut şi alţi paşi greşiţi la capitolul energie. În 2014, producătorii de energie regenerabilă cu capacităţi mai mici de 5 MW, au fost puşi la pămînt de politicile Guvernului. Din circa 700 producători de energie regenerabilă, 600 deţin unităţi mici, iar "oamenii ăştia trebuie să primească un tratament adecvat, să fie scoşi din piaţa centralizată de energie şi de certificate verzi", a spus Emil Calotă, referitor la acest subiect.

08/01/2015

La nivel mondial, investițiile în energia regenerabilă au crescut în al treilea trimestru al anului 2014 cu 11% peste cifrele din anul 2013, ajungând astfel la suma de 64 de miliarde de dolari. Informaţia a fost făcută publică de Clean Energy Pipeline.

Directorul acesteia, Douglas Lloyd, a declarat că în ciuda unei scăderi trimestriale a investițiilor în energie regenerabilă, este din ce în ce mai probabil că noile niveluri de investiții din 2014, le vor depăși cele din 2013. Vestea este binevenită pentru industrie având în vedere scăderile anuale din investiții.

Potrivit BusinessGreen, raportul Clean Energy Pipeline arată cifre ceva mai mari decât analiza efectuată de Bloomberg New Energy Finance, care a înregistrat doar 55 de miliarde de dolari în aceeași perioadă.

Printre pieţele care au contribuit la creșterea din al treilea trimestru, Energy Pipeline Clean a menţionat China și Japonia. În cele două ţări s-a înregistrat o creștere trimestrială de 15%, investițiile din Asia ajungând astfel la o valoare de 14,6 miliarde de dolari.

Investițiile chinezilor în proiecte solare au ajuns la 5.4 miliarde dolari, în timp ce investițiile în surse regenerabile la japonezi au atins recordul de 1.8 miliarde dolari.

21/11/2014

550 de miliarde de dolari pe an.
Această sumă uimitoare reprezintă subvenţiile guvernelor pentru extragerea combustibilii fosili.
Problema trebuie privită din doua perspective. În primul rând faptul că această sumă este cheltuită anual pentru extragerea combustibililor fosili prin metode poluante și demonstrează preocuparea scazută pentru susținerea utilizării energiilor regenerabile. Află mai multe aici: http://goo.gl/O9fG0s

25/09/2014

Un articol interesant și consistent despre modul în care se creează valoarea percepută a unui brand, brand equity și care este procesul de decizie prin care trec consumatorii înainte de a cumpăra. Citește-l pe: http://bit.ly/ZeddJG

22/09/2014

Să aveți un început de săptămână inspirat. Iată o sursă: http://www.businessinsider.com/famous-business-book-summaries-2014-5

We've pulled the key lessons from famous books by Jim Collins, Malcolm Gladwell, Peter Drucker, and more.

18/09/2014

Pentru a preveni o ieftinire neprofitabilă a prețului la țiței, Organizația țărilor exportatoare de petrol, OPEC, ar putea decide o scădere a producției cu 500.000 de barili pe zi, pentru a se ajunge la un total de 29,5 milioane de barili. Vezi câteva cauze ale ieftinirii petrolului aici: http://bit.ly/Zrnx0T

16/09/2014

Anul acesta este ultimul cu redevențe mici pentru petrol și gaze, date la pachet cu privatizarea Petrom acum zece ani. De anul viitor, ar trebui să intre în vigoare noua redevenţă, stabilită unilateral (nu renegociată!) de stat, la nivelul la care crede de cuviință. Desigur, lobby-ul petrolului și g…

10/09/2014

Terenurile agricole din Banat au ajuns să se tranzacţioneze la preţuri între 5.000 şi 7.000 euro/hectar după ce piaţa din regiune s-a aglomerat ca urmare a lichidităţilor canalizate aici de investitorii străini. Află mai multe pe acest subiect, aici: http://bit.ly/1rVTHy9