Cupru Min SA Abrud

02/09/2026

RAȚELE DE VALEA ȘESII
Rațele de pe iazul de decantare din Valea Șesii-jud. Alba devin marcă înregistrată. Ele s-au înmulțit, ceea ce înseamnă că le priește. Și mai înseamnă ceva: Cupru Min își face treaba conform legilor privind protecția mediului, în pofida unor opinii contrare. Prezența păsărilor este cea mai clară dovadă că viața prosperă acolo unde alții spun că poluarea o împiedică.
Am lămurit acest aspect și unor ziariști de la TF1, cea mai importantă televiziune publică franceză, care au vizitat zona minieră în vara care tocmai a trecut. Le-am explicat că apa din iaz conține sterilul minier deversat în urma producției de concentrat de cupru. Acest mix e cunoscut ca „tulbureală”. Compania neutralizează apele din iaz cu o instalație ce amestecă lapte de var cu apă. Varul stins folosit la reglarea acidității este o soluție apoasă de hidroxid de calciu, puternic alcalină. Datorită unui pH bazic de 12–13, varul stins neutralizează apele reziduale până la un pH de 6,5 – 7,5.
Varul stins se folosește și în alimentație ca aditivul E526 pentru rafinarea zahărului sau în stomatologie la tratamentele de canal (endodonție) datorită proprietăților sale antibacteriene. Interesant, nu?

Neutralizarea se efectuează zilnic și tot zilnic Laboratorul Cupru Min recoltează eșantioane din iaz pentru monitorizarea acidității. La recoltare participă periodic și Administrația Națională Apele Române, instituția publică ce gestionează resursele de apă și calitatea acestora în România.
Același laborator urmărește concentrația de cupru, fier, zinc și mangan din apele evacuate în iaz dar și din râurile aflate în amonte. Până acum nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor legale, în apele tratate. Celor care întreabă dacă nu este periculos ca oamenii să se afle lângă lac le răspundem simplu: nu, nu este.

Alții sunt îngrijorați: Ce risc există ca barajul să se rupă și apele iazului să ajungă în pânza freatică? Iată răspunsul:
La construcția digului care formează acumularea din Valea Șesii s-au folosit roci calcaroase foarte rezistente, cu mască filtrantă pe versantul amonte. Ca urmare, versanții iazului nu periclitează stabilitatea construcției.
Valea Șesii se încadrează, conform legii, la categoria barajelor de importanță deosebită. Ca urmare, din 2018 Cupru Min aplică un plan de urmărire specială a comportării iazului de decantare, pe 3 nivele de securitate. Prin acest plan compania monitorizează și măsoară aspecte ca nivelul și debitul apei, stabilitatea structurală, regimul infiltrațiilor, deformaţiile terenului, apariția de eventuale fisuri sau crăpături, eficienţa măsurilor antipoluante.
Important: Proiectantul barajului face verificări tehnice anuale ale barajului. În urma acestor controale n-au fost sesizate probleme de mediu provocate de o eventuală infiltrare în pânza freatică. Apa are calitatea cerută de normele legale. Rațele apreciază asta și se tot întind pe cele 221 de hectare ale iazului din Valea Șesii.

Precedenta semnalizare a rațelor:
https://www.facebook.com/reel/863329899959400

09/08/2026

Cupru Min a organizat, ieri, un parastas de pomenire a fostului director al companiei și colegul nostru, Gheorghe Chindriș precum și în memoria tuturor ortacilor din marea familie Cupru Min.
Evenimentul s-a desfășurat la biserica Pogorârea Sfântului Duh din Abrud, în paralel cu comemorarea lui Gheorghe Chindriș în localitatea natală Ieud-Maramureș.
Cupru Min respectă memoria și importanța tuturor ortacilor din marea noastră familie, care au contribuit prin muncă și, uneori, prin sacrificiu, la dezvoltarea unei companii de succes!
Dumnezeu să-i odihnească în pace și liniște, pe toți ortacii!

06/08/2026

LA MULȚI ANI ȘI NOROC BUN!
Ziua Minerului, sărbătorită anual în 6 august, are o adâncă încărcătură simbolică, istorică și spirituală pentru România. Data împletește memoria colectivă a uneia dintre cele mai vechi și dure meserii din lume cu o mare sărbătoare a creștinătății: Schimbarea la Față a Domnului.
Comunitățile minerești din Valea Jiului, Maramureș sau Apuseni fac, în 6 august, un exercițiu de memorie, recunoștință și de rugăciune pentru cei care își riscă viața scormonind pământul. Sărbătoarea recunoaște această trudă colosală care a asigurat, adesea cu prețul sănătății ortacilor, resursele energetice și industriale ale României.

Istoria tragică ne amintește că în 5-6 august 1929 minerii din Lupeni au declanșat greva contra condițiilor mizere și nesigure de muncă plătită cu salarii extrem de mici. Autoritățile vremii au reprimat protestele cu armata, care a ucis zeci și rănit sute de greviști. Acel sacrificiu a devenit un simbol al luptei pentru demnitate, dreptate socială și revendicări sindicale. Tradiția luptei s-a îmbogățit în 1-3 august 1977, când minerii s-a ridicat la cea mai mare grevă din regimul comunist.

Suprapunerea Zilei Minerului cu praznicul Schimbării la Față are o legătură spirituală profundă. Pe Muntele Tabor, Hristos s-a arătat ucenicilor în lumina Sa divină, ascunsă sub chip de om. În fiecare zi de lucru, minerii redescoperă lumina zilei după ce ies din bezna adâncurilor. Bărbații aspri dar credincioși văd în această tranziție, lumină-întuneric-lumină, ocrotirea divină pentru sacrificiul lor asumat zilnic. De Schimbarea la Față minerii o evocă pe protectoarea lor, Sfânta Varvara, sărbătorită pe 4 decembrie, și îi așază icoana la loc de cinste. Ei merg apoi în bisericile din bazinele miniere, unde se oficiază parastase pentru cei care au murit în subteran.

Chiar dacă astăzi lămpașele s-au împuținat dramatic în România, spiritul lui 6 august rămâne viu, și amintește de demnitatea unei bresle care a extras din întuneric, lumina progresului unei țări.
Cupru Min respectă mineritul ca pe o meserie nobilă, o vocație a curajului, a disciplinei stricte și a unei solidarități umane absolute. Salutul nostru „Noroc bun!” nu este doar o urare formală, ci o veritabilă declarație de frăție între ortaci înaintea intrării în schimbul de lucru.

Noroc bun și la mulți ani, dragi colegi și dragi mineri!

ILUSTRAȚIE DE LA SĂRBĂTORIREA ZILEI MINERULUI
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid029QZbzzpRnZB2Haom49w5Tu3Qvf9wn27C5xm6MQsyhEymh6F1mzequXbW4sCrc5M1l&id=100057576522908

04/08/2026

Alte ilustrații de la Ziua Minerului

FOTO: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid0XQ8gqnz8Lgyv5AkPELsTZP7itdqhxSEfbrDDW7H5MbQuStsx7LWAk5mFaoYP99ijl&id=100057576522908
VIDEO:
https://www.facebook.com/reel/1934190750577109
https://www.facebook.com/reel/1679701703086876

03/08/2026

ÎNCĂRCĂTOR NOU PENTRU LIVRAREA CONCENTRATULUI DE CUPRU
Acest încărcător nou Dieci model Icarus 45.14 Dynamic îl vor utiliza colegii noștri de la Uzina de preparare, pentru manipularea, încărcarea și respectiv livrarea concentratului de cupru către beneficiar.
Este un excavator cu braț telescopic, de mare capacitate, pentru lucrări grele în construcții care necesită înălțimi mari de ridicare și stabilitate maximă.

&Capacitate max. de ridicare: 4,5 tone
&Înălțime max. de ridicare: 13,40 m
&Putere motor: 114 CP (85,1 kW) motor diesel Kubota Stage V
&Greutate totală gol: 13 tone

Utilajul are stabilizatoare frontale independente și corector de înclinare transversală care garantează siguranța pe terenuri accidentate.
Cabina panoramică are vizibilitate maximă, aer condiționat optimizat, ecran de bord intuitiv și geam pe plafon pentru monitorizarea brațului la înălțime maximă.
Mișcările brațului sunt gestionate fin și precis printr-un joystick proporțional 4-în-1.
Spor la treabă și noroc bun!

29/07/2026

POVESTEA IMNULUI NAȚIONAL, DE LA ORIGINAL LA MODERN
Cupru Min aniversează astăzi Ziua Imnului Național, al 6-lea imn al țării de la fondarea României moderne. Un raport al poliției este documentul care menționează pentru prima dată „Deşteaptă-te române!”. Comisarul de Vâlcea, D. Zăgănescu îl informa următoarele pe ministrul Trebilor din Lăuntru al Ţărilor Româneşti: în 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi, un grup de tineri patrioți au ascultat lectura noii Constituţii și apoi au cântat imnul mobilizator al revoluției pașoptiste.
Pe tineri îi ghida faimosul scriitor Anton Pann. Lui i se atribuie aranjamentul muzical al acestui vechi cântec românesc devenit patriotic după ce a fost pus pe versurile poemului „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu. Cel care a cântat melodia în public pentru prima dată a fost Gheorghe Ucenescu, elevul lui Anton Pann. El a interpretat piesa pe versurile inițiale ale lui Grigore Alexandrescu, autorul poeziei „Adio la Târgoviște”.
Originea imnului are contestatari. Unii istorici spun că imnul național s-a cântat prima oară în Scheii Brașovului.
În documentarul video atașat puteți asculta melodia originală interpretaqtă cu instrumentele vremii.

Ziua Imnului Național al României s-a instituit la 29 iulie prin Legea 99/1998 pentru a marca momentul istoric descris mai sus. Anual, în această zi, MAPN, MAI și autoritățile locale organizează ceremonii și manifestări cultural-educative specifice, slujbe religioase și concerte de fanfară.

În 1900 consemnăm prima înregistrare a melodiei în SUA, pe disc, în interpretarea lui Alexandru Pascu.
În 1910 apar alte două variante: una instrumentală a fanfarelor reunite ale Batalionului 2 Pionieri din București și Regimentuluiui Ștefan cel Mare din Iași, iar cealaltă a corului „Ion Vidu” din Lugoj.

După instalarea regimului comunist, intonarea „Deşteaptă-te, române !” devine faptă penală pedepsite cu ani grei de închisoare.
Și totuși, în 15 noiembrie 1987, muncitorii revoltați de la uzina Steagul Roşu Brașov sfidează autoritățile și cântă piesa în faţa Spitalului Judeţean.
În evenimentele din 22 decembrie 1989 cântecul devine viral printre protestatarii din stradă. Prima oficializare ca imn național o marchează Decretul-lege 40 din ianuarie 1990, ca prevedere legală menționată şi în Constituţia din 1991.

Per total România a avut 6 imnuri naționale oficiale și unul neoficial care au reflectat schimbările majore de regim politic. Cel neoficial este faimoasa Hora Unirii (versuri - Vasile Alecsandri, muzică - Alexandru Flechtenmacher).
Primul oficial: „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”, compous prin concurs pentru a marca domnia lui Alexandru Ioan Cuza (instrumental, pe muzica violonistului Eduard Hübsch).
A urmat „Trăiască Regele”, dedicat inițial lui Carol I. S-a păstrat melodia anterioară, dar pusă pe versurile lui Vasile Alecsandri.

Imnul regal a rezistat 60 de ani, până l-au interzis și schimbat comuniștii cu „Zdrobite cătușe” care cânta prăbușirea monarhiei și prietenia cu sovieticii eliberatori (versuri Aurel Baranga, muzică Matei Socor).
O nouă modificare ideologică prin „Te slăvim, Românie!” accentuează tovărășia cu URSS, cu versul „Lenin ne e călăuză” (versuri - Eugen Frunză și Dan Deșliu, muzică - tot Matei Socor).
Și ajungem la compoziția lui Ciprian Porumbescu: „E scris pe tricolor Unire”, care primește versuri modificate parțial ca să corespundă propagandei.
Linia melodică se păstrează și la imnul „Trei culori”, ultimul din regimul comunist. Rescris total în spiritul socialist al partidului unic, textul elimină explicațiile originale ale culorilor drapelului. A fost intens promovat la festivalul Cântarea României. Puteți compara versurile originale cu cele schimbate radical.
https://amintiridincomunism.wordpress.com/2017/05/01/imnul-republicii-socialiste-romania-1977-decembrie-1989-trei-culori-versuri/
Să mai notăm că, între 1991 și 1994, Republica Moldova a adoptat imnul României dar l-a înlocuit ulterior cu „Limba noastră”.
https://www.youtube.com/watch?v=5MoPbwVX7aE

28/07/2026

Folclor, pop și rock. Horă și zumba dance. Tradiție și modernitate cu artiști îndrăgiți, de Ziua Minerului și Ziua Abrudului - 25 iulie.
FOTO: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid0XQ8gqnz8Lgyv5AkPELsTZP7itdqhxSEfbrDDW7H5MbQuStsx7LWAk5mFaoYP99ijl&id=100057576522908
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid0296m5jVWxnJHvRNMEXmkDh3M4Nv5iFv1AmDip99PtHHFJ18LizXyPZevKB6mETyzyl&id=100057576522908
VIDEO:
https://www.facebook.com/reel/1934190750577109
https://www.facebook.com/reel/1679701703086876

26/07/2026

De Ziua Minerului.
Mulțumiri marii familii Cupru Min pentru realizările de excepție de la cel mai cooperant partener local al companiei, Primăria orașului ABRUD și de la cel mai mare sprijin intern, cel al Consiliului de Administrație Cupru Min.
Noroc bun în continuare!

FOTO: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid0XQ8gqnz8Lgyv5AkPELsTZP7itdqhxSEfbrDDW7H5MbQuStsx7LWAk5mFaoYP99ijl&id=100057576522908
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid0296m5jVWxnJHvRNMEXmkDh3M4Nv5iFv1AmDip99PtHHFJ18LizXyPZevKB6mETyzyl&id=100057576522908
VIDEO:
https://www.facebook.com/reel/1934190750577109
https://www.facebook.com/reel/1679701703086876

26/07/2026

26/07/2026