Alexei Chislaru, Columna 131, Chisinau (2026)

03/10/2026

Cum să faci ca AI să-ți răspundă scurt, clar, cuprinzător

Răspunsul vine dintr-un loc neașteptat: din hangarele de avioane de acum aproape cincizeci de ani.

În 1979, manualele de reparații pentru avioane se scriau în engleza americană, în cea britanică și în engleza celor pentru care nu era limba maternă. Iar un mecanic dintr-un hangar european trebuia să le citească pe toate și să înțeleagă exact același lucru, din prima.

Companiile aeriene europene trebuiau să traducă totul pentru mecanicii lor. Așa că au cerut industriei o soluție mai simplă: o engleză pe care s-o înțeleagă oricine.

Așa s-a născut, în 1985, ceea ce azi se numește ASD-STE100. Un vocabular de vreo 900 de cuvinte, fiecare cu un singur sens, și o regulă de fier: cel mult 20 de cuvinte într-o instrucțiune.

Patruzeci de ani mai târziu, aceeași problemă s-a mutat din hangar pe biroul nostru.

AI-ul scrie mult și repede, iar noi citim încet. Andrej Karpathy, unul dintre fondatorii OpenAI, spune că vom petrece tot mai mult timp încercând să înțelegem ce ne răspund modelele.

Soluția lui sună a glumă, dar lui îi funcționează: le cere modelelor să-i răspundă în ASD-STE100. Ele cunosc deja regulile, fiindcă au citit destulă documentație tehnică.

Iar când limba mecanicilor i se pare prea seacă, cere doar „80% ca în ASD-STE100”. Un fel de buton de volum pentru umplutură.

Mai are două trucuri pentru aceeași problemă: o schemă în loc de paragrafe sau o pagină HTML în loc de un perete de text.

Încearcă la următoarea întrebare. Adaugă la final „explică în stilul ASD-STE100” și vezi ce rămâne din răspuns când îi iei umplutura.

01/10/2026

OpenAI a lansat Dots, agenți care lucrează direct în ChatGPT.
Prezentarea a fost făcută cu mare tam-tam: agenți „always-on”, fiecare cu propriul calculator în cloud, care muncesc pentru tine non-stop.

L-am testat pe trei sarcini reale din munca mea:
– să completeze o declarație vamală;
– să analizeze un lot de 20 de contracte și să propună corecturi;
– să construiască o automatizare în GetCourse.

S-a împotmolit la primele întrebări. Nu are mod de planificare: nu își face un plan ca să-l execute apoi, ci te întreabă la fiecare pas. Pentru un agent care ar trebui să-ți ia munca de pe umeri, e exact pe dos.

Comparat cu agenții pe care îi rulez în Claude Code sau chiar în Codex (tot de la OpenAI), Dots e deocamdată o jucărie.

Iar video-ul de prezentare, în care tai varză și între timp faci prezentări cu agentul, mi s-a părut amuzant. Nu-mi imaginez profesioniști care lucrează așa 🙂

Cred că ținta lor nu sunt cei care folosesc AI-ul în business. Ținta e Muse de la Meta, agentul pentru oamenii de rând, care a strâns 5 milioane de descărcări în SUA în trei săptămâni.

Concluzia mea: dacă vrei un agent pentru muncă reală, adică documente, contracte, automatizări, Dots nu e încă acolo. Dacă vrei să rezervi o masă la restaurant, poate.

Voi l-ați încercat?

10/09/2026

Poți să folosești AI absolut gratuit.

Într-un singur scenariu. Îl las la final.

Țin în ultima vreme destul de multe webinare despre Claude Code și Codex. Și de fiecare dată se repetă aceeași scenă.

Omul stă și cântărește serios dacă merită să dea douăzeci de dolari pe lună.

Același om nu cântărește niciodată o sticlă de vin la restaurant 🙂

Hai la cifre.

Companiile de AI lucrează azi în pierdere. Antrenarea și menținerea modelelor costă mai mult decât plătim noi toți la un loc.

Asta nu poate ține la infinit. De aici ies două scenarii.

Primul: prețul crește.

E logic și îl vedem în viața de zi cu zi. Întâi devii dependent — nu mai începi ziua fără. Sau pur și simplu te obișnuiești și nu mai vrei să pierzi confortul.

Exact atunci crește prețul.

Cine îți garantează că pentru ce dai azi douăzeci nu vei da cincizeci? Sau o sută?

Și de aici urmează ceva la care puțini se gândesc acum: AI-ul devine un fel de lux. Te duci la el doar pentru sarcinile cu adevărat importante. Nu ca să-ți scrie un mesaj de zi cu zi.

Asta dacă lucrurile merg încotro par să meargă.

Al doilea scenariu e cel gratuit.

E futurist și puțin probabil, dar există: prețurile scad până aproape de zero, fiindcă statele încep să reglementeze domeniul.

Și are o parte dreaptă, dacă stai să te gândești.

Modelele astea sunt antrenate pe cunoașterea adunată de omenire. Nu au produs-o ele. Dacă fiecare om face parte din omenire, atunci fiecare ar trebui să aibă o parte din profit. Sau măcar din folosință.

Care scenariu? Depinde de noi. De cm ne așezăm acum, cât încă se decide.

Pînă se lămurește, un singur lucru e sigur: douăzeci de dolari pe lună.

Eu dau patru sute. Și doar pentru asistenții mei personali.

Nu pentru o jucărie. Pentru acces la tot ce a adunat omenirea în mii de ani, împachetat acum într-o interfață din telefonul tău.

Iar până una-alta, țin un webinar gratuit despre toate funcționalitățile Codex și ChatGPT — două programe în care lucrez zilnic.

Dacă vrei să știi cm scoți maximul din ele cu douăzeci de dolari pe lună, lasă-mi un semn în comentarii și revin cu invitația.

08/09/2026

A ieșit GPT-6 Astra. Și a fost promovat drept AGI.

Pentru cei care nu stau în slangul AI: AGI înseamnă „inteligență artificială generală" — un model care nu mai e bun doar la sarcini punctuale, ci se descurcă la orice muncă intelectuală la nivel de om. Nu-l antrenezi pe o nișă. Îi dai o problemă nouă, pe care n-a mai văzut-o niciodată, și o rezolvă. Ca un om.

Ce ar însemna, dacă ar fi adevărat?

Ar însemna că mîine nu mai ai nevoie de cîte un specialist pentru fiecare bucată de muncă. Că marketologul, contabilul, juristul și programatorul din echipa ta devin, toți, o singură fereastră de chat.

Ar însemna că avantajul nu mai stă în cine știe să facă, ci în cine știe ce să ceară.

Asta ar fi. Dacă.

Acum hai să separăm grîul de neghină.

Ce zic testele, de fapt:

ARC-AGI-3 — 99,9%. Sună fix a AGI. Numai că scorul e obținut cu un „harness" construit special în jurul modelului. Testat independent, în condiții standard: 62,7%. Tot bine. Dar nu 99,9%.

ExploitBench — 100%, față de 78,5% la modelul precedent, GPT-5.6 Sol. Salt real. Doar că e un test de securitate cibernetică, nu de inteligență generală.

FrontierMath Tier 4 — 97,6% față de 83%. Matematică de frontieră. Impresionant — și fără nicio legătură cu ce faci tu luni dimineața.

Artificial Analysis Intelligence Index (index independent, inteligență generală): 61,2 pentru Astra. 60,9 pentru modelul de dinainte. Practic egalitate.

Deci: salt mare pe cyber, pe matematică și pe lucrul direct în computer. Aproape plat pe inteligență generală.

Nu e AGI. E un model foarte bun, cu un departament de PR și mai bun 🙂

Dar există o veste adevărată acolo, și nu e cea de pe afiș.

Astra poate să completeze singur un formular online, să actualizeze o înregistrare în CRM, să-ți pună calendarul în ordine — fără să-i explici pas cu pas fiecare click. Iar pe testele de lucru direct în computer face aceleași sarcini cu vreo 47% mai puțin timp decît modelul precedent.

Asta e știrea. Nu cît știe modelul, ci cît poate lucra singur, direct în instrumentele tale.

Și aici vine partea pe care o uită toți.

Un instrument bun, în mîna cuiva fără meserie, rămîne doar un instrument mai scump. În mîna cuiva care are deja o metodă, același instrument multiplică ce știe deja să facă.

Cînd apare un model ca Astra, omul cu metodă nu se întreabă „ce fac cu el?". Îl bagă în procesul care există deja și de mîine procesul lucrează mai bine.

Asta e toată diferența.

CONCRET, CE MERITĂ PUS LA LUCRU

Nu-ți trebuie o „strategie de AI". Îți trebuie un proces care deja te doare și pe care-l dai pe mîna modelului.

Ce funcționează deja, testat de practicieni în primele zile:

Extragere din contracte și facturi. Un dosar de PDF-uri intră, o tabelă curată iese. E o sarcină bună de început fix pentru că verificarea e ieftină — vezi în două minute dacă a greșit.

Analiza concurenței. Îi dai landing-urile concurenților și îți scoate ofertele, prețurile, promisiunile, ce lipsește la fiecare. Muncă de trei ore, făcută cît bei o cafea.

Un singur formular repetitiv. Aceeași migrare de date din tabel în CRM, în fiecare luni dimineața. Ăsta e primul lucru pe care-l dai, nu ultimul.

Documente după template-ul tău. Rapoarte, prezentări, tabele — dar în formatul tău și cu stilul tău de scriere, nu generic corporate. Aici Astra chiar e mai bun: respectă template-ul dat, nu inventează structura lui.

Partea mecanică din producția de conținut. Un om care lucrează cu AI zilnic și-a automatizat producția de thumbnail-uri: modelul intră în workflow, generează variantele, designerul alege și aprobă. AI-ul face munca proastă, omul pune gustul.

Și acum partea care nu apare în anunțuri.

Unde să NU-l bagi. Testele independente au găsit o regresie pe suport clienți față de modelul precedent. Deci nu-l pui să vorbească live cu clienții tăi. Și nu-l pui pe volume mari de sarcini simple, unde un model de zece ori mai ieftin face aceeași treabă.

Regula e simplă: începe cu sarcini unde verifici rezultatul în două minute și unde, dacă greșește, nu se rupe nimic. Abia apoi extinzi.

ȘI ACUM, DE CE CONTEAZĂ CU ADEVĂRAT

Cine are un sistem, un proces, un skill bine pus la punct — cîștigă dublu la fiecare model nou. Și triplu la următorul, pentru că îmbunătățirile se adună peste o bază solidă.

Cine abia începe și așteaptă ca modelul nou să-i rezolve problemele... n-o să aibă parte de minuni. Are doar un abonament mai scump.

Așa a fost dintotdeauna cu AI-ul, nu de la Astra încoace. Un model mai bun dă rezultate mai bune — atît. Fără o metodă de lucru, cel mai bun model din lume nu te salvează.

Modelele o să tot iasă. La fiecare cîteva luni, cu titluri și mai mari decît astea.

Întrebarea nu e „ce model folosești". E „ce proces am gata, în care să-l bag luni dimineața".

Cine are răspuns la întrebarea asta cîștigă la fiecare lansare. Cine nu, plătește abonamentul și se uită cm cîștigă alții.

Tu ai deja o metodă care să profite de următorul model? Sau aștepți minuni de la el?

Pregătesc un workshop nou despre Codex, dacă ai interes să participi - lasă un semn în comentariu și revin cu o invitație cm e gata 🤟

02/09/2026

🧭 Cînd conduceam un holding cu peste 500 de angajați, aveam un reflex.

Îmi trebuia un raport de vînzări pe trei luni? Chemam omul de la analitică. Îmi trebuia o campanie? Chemam marketingul. Un contract, un calcul, o prezentare pentru consiliu — mereu exista cineva care se ocupa de asta.

Întrebarea mea era simplă: cine din echipă poate face asta?

Peste ani, cînd am rămas fără departament și cu o listă de freelanceri, întrebarea s-a schimbat: cine dintre oamenii ăștia, pe care nu-i văd niciodată la față, o poate face cel mai bine și cel mai rapid?

Și acolo am primit prima lecție dureroasă.

Aveam nevoie de o pagină de vînzare și de o automatizare în spatele ei. Am găsit un om bun, cu portofoliu serios. I-am scris ce vreau. A livrat exact ce i-am cerut.

Doar că nu era deloc ce îmi trebuia.

Nu el era problema. Eu eram. Îi trimisesem o sarcină pe care o înțelegeam doar în capul meu.

Ironia e că exact asta predam eu la trainingurile de management. Cînd lucram cu manageri începători (și nu doar cu ei), mereu porneam de la bază: delegarea nu începe de la om, începe de la formulare.

Primul skill care trebuie antrenat nu e „cum controlez execuția". E să fii clar în ce vrei să obții și ce anume delegi.

Pentru asta există un frame vechi și bun — SMART. Fiecare sarcină pe care o dai mai departe trebuie să fie:

• **S**pecifică — se înțelege exact ce se cere, fără loc de interpretare;
• **M**ăsurabilă — știi din ce cifră sau criteriu vezi că e făcută;
• **A**bordabilă — omul are resursele și accesul să o ducă la capăt;
• **R**elevantă — e clar de ce contează și cm se leagă de obiectivul mai mare;
• **T**imp — are un termen, nu „cînd poți".

Sună banal pînă în ziua în care îți dai seama că jumătate din sarcinile pe care le-ai dat în ultima lună nu treceau testul ăsta.

Acum lucrez zilnic cu AI. În chat, prin API, cu agenți. Și am dat peste exact același perete.

Aceleași plîngeri, doar că despre alt „executant": nu mă înțelege, dă apă de ploaie, trebuie să reformulez de zece ori.

Dar nu modelul e problema. La fel ca atunci cu freelancerul — problema e că cerem ceva ce noi înșine încă nu am definit.

Doar că, spre deosebire de management, aici nu ai un singur SMART. Sunt multe frame-uri, fiecare potrivit pentru altă nevoie — unul pentru research, altul pentru un document, altul pentru cod sau pentru o decizie. Și nimeni nu-ți spune care cînd se folosește.

Așa că le-am sistematizat într-un ghid: „Busola Promptului", 59 de pagini în română.

Găsești acolo o hartă cu 7 pattern-uri de prompting, alese după forma sarcinii — nu după modă. Cînd sunt utile RTF, CO-STAR și restul frameworkurilor și cînd doar te încurcă. Exemple pentru research, documente, JSON, copy, decizii, proiecte și coaching. 17 șabloane pe care le iei și le adaptezi. Și fluxul complet: clarifică, alege, construiește, testează, rafinează, predă.

Dar ca să nu rămîneți doar cu 59 de pagini de material citit, am făcut și un skill — $prompting-partner, public, instalabil în Codex și Claude Code.

Îl instalezi, îi dai cererea ta haotică, iar el îți pune o serie de întrebări, te ajută să alegi frame-ul potrivit și îți structurează solicitarea după el. Practic, face cu tine acel video call de 15-20 de minute pe care ar fi trebuit să-l ai cu tine însuți înainte de a cere ceva.

Este un material făcut pentru lucru, nu pentru lectură.

Lasă-mi un semn dacă îl deschizi — vreau să știu ce capitol ți-a fost cel mai util. 🙂

Link in primul comentariu.

23/08/2026

Acum 15 ani, de Anul Nou, am primit un cadou tare ciudat.

Se numea „Kukla Budu” — o denumire care făcea aluzie la păpușile voodoo, doar că în rusă „буду” înseamnă „voi fi”.

Ideea era să împingi în ea niște bețișoare cu stegulețe pe care erau scrise dorințe, ca ele să se împlinească.

Un fel de voodoo pozitiv: nu trimiteai blesteme, ci visuri. 🙂

Eu am ales mai multe dintre variantele gata pregătite — toate legate de atingerea obiectivelor și de performanță.

Iar pe unul dintre stegulețe, unde puteai scrie singur ce îți dorești, am scris:

„Voi inspira oamenii din jur să se dezvolte.”

Pe atunci, această intenție își găsise deja un loc într-o școală internă pentru angajați, pe care o construisem împreună cu niște parteneri.

Eu îi priveam pe trainerii care lucrau cu noi aproape ca pe niște zei. Îmi doream atât de mult să ajung la nivelul lor de cunoștințe, încât citeam zeci de cărți pe an, participam la toate trainingurile pe care le găseam și călătoream în alte țări ca să studiez.

La unul dintre aceste traininguri am fost întrebat:

„Care ar fi ocupația ta de vis, dacă ai putea să o manifești?”

Am răspuns că mi-aș dori să învăț încontinuu și, în același timp, să nu duc lipsă de nimic din punct de vedere financiar.

Nu știam încă ce formă va avea această ocupație. Nu aveam un plan concret. Era doar o dorință foarte clară.

Uite că, 15 ani mai târziu, gestionez un business în educație care îmi aduce multă plăcere și aduce multă valoare oamenilor care studiază în programele noastre pentru adulți.

Anul acesta am decis să ducem această intenție și mai departe.

Soția mea, Ina Kishlaru | Antrenamente acasă | Nutriție | Slăbit , a avut mereu visul de a fi educator. Are și actele în regulă. 🙂

A absolvit un program anual de pedagogie pentru copii, în cadrul Școlii de Pedagogie Umanistă a lui Shalva Amonashvili. Am fost și eu alături de ea în acest proces.

La absolvire ne-am luat angajamentul să continuăm să ducem aceste cunoștințe în lume și să contribuim la schimbarea educației copiilor.

La acel moment era doar o intenție.

Au trecut, cred, vreo cinci ani de atunci.

Și a venit ceasul. 🙂

Împreună cu Alina Andriuță - NR1 în Monetizare Expertiză dezvoltăm universitatea digitală pentru adulți, iar în acest an tot împreună de

28/06/2026

Am dat peste un fișier bun cu trenduri și predicții pentru 2026 — adunat de câțiva strategi din Asia și Europa, din agenții, consultanță și business.

L-am lăsat aici pentru cei care caută idei de business, direcții noi sau pur și simplu vor să înțeleagă mai bine încotro se mișcă piața.

Poate fi util dacă:
— vrei să pornești ceva și nu știi exact în ce direcție
— ai deja o afacere și cauți idei de creștere
— faci marketing, conținut, consultanță sau produse educaționale
— vrei să ieși puțin din bula ta și să vezi ce se întâmplă mai larg

Un sfat practic: urcă fișierul în NotebookLM și întreabă-l concret:

„Ce trenduri din acest document pot fi aplicate în afacerea mea?”
„Ce idei de produse sau servicii pot apărea de aici?”
„Ce ar fi relevant pentru piața din Moldova/România?”
„Ce teme de conținut pot extrage din acest material?”

Așa nu rămâne doar încă un PDF salvat frumos și uitat, cm avem toți cimitire digitale prin foldere.

Linkul e în primul comentariu👇

Sper să vă fie util.

18/05/2026

Sunt tată.

Și una dintre întrebările care mă urmăresc cel mai des nu este ce profesie va avea copilul meu.

Ci cm îl pregătesc pentru o lume în care regulile se schimbă mai repede decât reușim noi să le explicăm.

Un lucru totuși îmi este foarte clar demult și el rămâne neschimbat, ba chiar s-a întărit acum în epoca AI.

Oricare nu ar fii viitorul lui profesional - el trebuie să aibă spirit antreprenorial și marketing.

De ce?

Să cauți un job și să cauți clienți este, în esență, același proces.

CV-ul tău este un landing page.
Nu îți aduce direct „vânzarea”.
Doar deschide ușa unei conversații.

Când trimiți CV-uri, faci outbound.
Când stai pe platforme de joburi, intri într-o piață unde toți concurează pentru atenție.
Când ajungi la interviu, deja e vânzare directă.
Nu te aleg doar pentru că ești bun.
Te aleg dacă știi să transmiți clar de ce ești alegerea potrivită.

Asta va face și copilul nostru, mai târziu.
Marketing.
Doar că nimeni nu-i spune pe nume.

Dar sincer, nici asta nu mă apasă cel mai tare.

Nu este nimic greșit în a fi angajat.
Greșeala apare când începi să crezi că jobul este temelia siguranței tale.

Am văzut prea mulți oameni care și-au construit toată liniștea pe un singur contract.
Și când contractul a dispărut, s-a rupt tot.
Pentru că, de fapt, nu aveau fundație.
Aveau doar impresia ei.

Îmi asum și eu asta. Am gândit la fel o perioadă.
Credeam că stabilitatea vine din exterior.
Că cineva ți-o dă.
Și am trăit consecințele din plin.

Mai târziu am înțeles altceva.

Stabilitatea vine din cât de repede te poți adapta.

Antreprenorii trăiesc cu incertitudinea aproape zilnic.
De asta se mișcă.
De asta învață.
De asta caută.
Nu pentru că sunt niște eroi romantici ai businessului.
Ci pentru că au înțeles că dacă te sprijini pe un singur pilon, mai devreme sau mai târziu cazi cu el cu tot.

De asta cred mult în angajatul cu gândire antreprenorială.

Omul care se vede pe sine nu doar ca ocupantul unui post, ci ca un sistem de valoare în piață.

Fiecare skill este un activ.
Fiecare job este un client.
Fiecare an este un raport despre cât ai crescut, cât ai stagnat, ce mai are sens și ce nu.

Din felul ăsta de a gândi poate apărea, la un moment dat, și o firmă reală.
Sau poate nu.
Nici nu e obligatoriu.
Dar chiar și fără firmă, gândirea asta te ține în picioare.

Asta încerc să-i învăț și pe copii.

Nu ca să-i împing într-o singură direcție.
Nu ca să-i transform în antreprenori doar de dragul ideii.

Ci ca să nu intre în viață cu o logică vicioasă într-o piață turbulentă.

Când vor căuta un job, să înțeleagă că, de fapt, se poziționează în piață.
Când AI-ul le va schimba industria, să nu intre în panică, ci să învețe să citească mutarea.
Când piața va tremura, să aibă sub picioare ceva mai solid decât o semnătură pusă de altcineva pe un contract.

10/05/2026

Angajații digitali autonomi sunt deja reali.
E o magie pură 🔥🔥🔥

În ultima lună am construit cu echipa o structură de agenți care începe să semene cu o companie reală.

Este un sistem care se poate dezvolta singur.
În interiorul lui există rolul de director executiv și o structură construită sub această poziție, în care pot fi adăugate practic nelimitat roluri noi.

Fiecare rol este o entitate separată.
Cu propria logică de lucru.
Cu propria memorie.
Cu capacitate de autoreflecție și dezvoltare.
Și important - cu o autonomie, adică toți agenții pot lucra simultan paralel asupra diferitor sarcini, coordonați de directorul executiv (eu îl numesc Commander)

Totul este legat de un chat de grup în Telegram și reproduce foarte aproape modul în care lucrează o echipă reală, într-un spațiu comun, cu oameni reali.

Marți voi arăta pentru prima dată această tehnologie într-un live.

Dacă subiectul este relevant pentru tine, lasă un semn în comentarii și îți trimit invitația.

23/04/2026

Din ce observ în ultima perioadă despre AI:

Pentru cei mai mulți oameni care vin să-l învețe, valoarea nu stă în AI-ul în sine.

Să descoperi ce face GPT sau Claude nu mai este cine știe ce provocare. Instrumentele sunt la vedere, multe funcții sunt gratuite, iar dacă ai un pic de răbdare, poți învăța și singur.

Greul și valoarea apar în alt loc.

În modul în care îl pui la treabă.

Cum gândești mai bine un plan de business?
Cum verifici unde se rupe conversia în marketing?
Cum lucrezi mai clar cu documente juridice?
Cum scoți ordine din haosul operațional?

Acolo e miza.

Pentru că fiecare astfel de mod de lucru nu este despre AI.
Este despre proces.
Despre logică.
Despre structură.

AI-ul e unealta.
Metoda e activul.

Ieri, la Startup Summit, am arătat un mod de lucru cu Claude care, folosit corect, poate reduce pentru un fondator nevoia de o parte bună din echipă.

Dar asta funcționează doar când omul lucrează organizat.
Nu din impuls.
Nu „hai să mai întreb ceva”.
Ci cu cap.

Săptămâna viitoare fac un live închis pentru comunitatea studenților noștri din cursul de AI exact pe tema asta.

Și o parte dintre invitații le dau și celor care mă urmăresc.

Intră în canalul meu de Telegram.
Acolo pun anunțul.

Și dacă vrei linkul, lasă un comentariu.
Ți-l trimit.

Alexei Chislaru

03/10/2026

01/10/2026

10/09/2026

08/09/2026

02/09/2026

23/08/2026

28/06/2026

18/05/2026

10/05/2026

23/04/2026

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Business

Shortcuts

Share

Listing takedown request