Arheologie MNU Alba Iulia

09/08/2026

24/07/2026

Fragment of ancient Roman grave stela from 2nd-3rd century AD with a relief depicting mythological scene incorporated as spolia (stones taken from an old structure and repurposed for new construction or decorative purposes) into the one of the towers of the castle in Smederevo fortress, built in 15th century, and served as the last capital of medieval Serbian state.
Central relief depicts mythological scene involving hero Heracles/Hercules, above is carved head of mythological creature Medusa, flanked by two figures of hippocampus (mythological half horse-half fish creatures) and below are depicted dogs chasing wild animals
//
Deo rimske nadgrobne stele od belog mermera iz 2. ili 3. veka nove ere, na kojoj je prikazana mitološka scena, uzidana kao spolija (kamen uzet sa starijih građevina i ponovo iskorišćen kao građevinski materijal ili ukras na novijim građevinama) u jednu od kula Malog grada smederevske tvrđave, poslednje prestonice srednjovekovne Srbije, izgrađene u 15. veku.
Centralni reljef prikazuje scenu iz Heraklovog/Herkulovog ciklusa, iznad je isklesana glava mitološkog bića Meduze, koju okružuju dva hipokampa (mitološka čudovišta koja su pola konji, a pola ribe), dok su ispod prikazani psi koji jure divlje životinje

21/05/2026

06/05/2026

Miercuri, 6 mai 2026, ora 11:00, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, va avea loc vernisarea Exponatului lunii mai: O fibulă zoomorfă inedită de la Apulum.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
La începutul primăverii anului 2023 distrugerea cu un utilaj a unui sarcofag roman cu inscripție în zona Cimitirului Municipal (Maieri) din Alba Iulia și semnalarea acestui fapt pe o pagina de socializare a Muzeului Unirii, a atras atenția presei și a determinat o cercetare arheologică de amploare.
Cu ocazia efectuării acestei cercetări preventive în ceea ce rămăsese neafectat din zona de extindere vestică a Cimitirului au fost descoperite o serie de complexe arheologice (63 la număr) databile în perioada de tranziție spre epoca bronzului, în perioada romană, precum și un orizont de locuire din secolele IX-XI. Procentual, cele mai multe dintre descoperiri sunt încadrabile în perioada romană.
Într-o primă etapă, printr-o decopertare mecanizată, a fost înlăturat stratului vegetal afectat de lucrările agricole. Cu această ocazie au ieșit la iveală sporadic câteva piese / materiale arheologice. Între acestea și o fibulă zoomorfă întreagă, fără analogii publicate până în prezent în Dacia romană și extrem de rară la nivelul descoperirilor din Imperiu.
Fibulele reprezintă piese de accesoriu cu care se prindeau în zona umărului anumite părți ale vestimentației, având deopotrivă rolul unei broșe, dar și al unui ac de siguranță din ziua de astăzi.
Totodată, pe lângă caracterul utilitar aveau si rol ornamental, de podoabă sau de rang ori semn al apartenenței la o anumită comunitate. Erau confecționate de regulă din bronz prin turnare în tipar operațiune urmată de șlefuire și decorare, dacă era cazul. Existau, bineînțeles si fibule confecționate din metal prețios. Piese uzuale, acestea ilustrau moda vremii fiind, în funcție de provinciile imperiului, încadrabile în anumite tipologii. Cele mai numeroase sunt simple, rod al unor producții standardizate, de serie. Adesea în cercetările arheologice fibulele conferă putere de datare unui strat sau complex descoperit. Există însă și fibule deosebite prin decorul lor sau prin forma neobișnuită precum cea care va fi expusă la Muzeul Național al Unirii.
Această fibulă este realizată din bronz prin turnare în tipar având închiderea sub formă de balama. Este definită de prezența a două capete de cai la cele două extremități.
În lumea romană fibulele zoomorfe au diverse forme (câini, iepuri, pantere, tauri, cocoși, etc), cu numeroase variante. De regulă sunt confecționate din bronz (mai rar au fost descoperite din metal prețios), unele având decor emailat.
Fibulele zoomorfe cu reprezentări cabaline sunt bine documentate la nivelul Imperiului, câteva fiind descoperite și în Dacia. Acestea îmbracă diverse tipuri cu o serie de variante și subvariante.
Ceea ce diferențiază însă această piesă de restul este prezența celui de-al doilea cap în zona portagrafei.
Prezentarea va fi susținută de către dr. George Bounegru, cercetător științific al muzeului albaiulian si coordonatorul cercetării de acum trei ani din zona cimitirului.

21/04/2026

Astăzi, 21 aprilie, este sărbătorită data tradițională a întemeierii Romei de către Romulus în anul 753 î.Hr. - Ab Urbe Condita (de la fondarea orașului).