09/09/2026
Rezultatele PISA 2025 pe țări spun din nou o poveste pe care noi ar trebui s-o studiem foarte serios.
Primele 5 țări din Europa pe fiecare categorie (plus scorul României):
Științe
🇪🇪 Estonia — 527
🇫🇮 Finlanda — 504
🇮🇪 Irlanda — 504
🇦🇹 Austria — 497
🇵🇱 Polonia — 495............................
🇷🇴 România — 425
Matematică
🇪🇪 Estonia — 508
🇮🇪 Irlanda — 491
🇵🇱 Polonia — 484
🇨🇿 Cehia — 483
🇦🇹 Austria — 483.............................
🇷🇴 România — 419
Lectură
🇮🇪 Irlanda — 504
🇪🇪 Estonia — 499
🇫🇮 Finlanda — 486
🇵🇱 Polonia — 482
🇨🇿 Cehia — 474.........................
🇷🇴 România — 413
A se observa țările comune din toate aceste categorii. Estonia, Finlanda, Polonia și Irlanda.
Dar partea cea mai interesantă este cazul Estoniei.
În 1991, când și-a recâștigat independența după destrămarea URSS, Estonia moștenea un sistem educațional sovietic foarte centralizat, cm de fapt l-am avut și noi, dar Estonia l-a reconstruit aproape din temelii în ultimii 30 de ani.
Cum?
Prin câteva reforme. A mutat treptat puterea de decizie spre școli și profesori, a introdus programe naționale mai flexibile, a investit masiv în pregătirea profesorilor, educația timpurie și digitalizare și a construit un sistem în care rezultatele școlilor sunt urmărite și evaluate.
Astăzi, aproape toate școlile estoniene își aleg singure materialele didactice, iar directorii au mult mai multă autonomie inclusiv în alegerea profesorilor. În același timp există standarde naționale clare și evaluare. Adică școlile au autonomie, dar respectă regulile de la centru.
De Finlanda știm deja de ceva timp că sunt un model european de succes. Inclusiv Narcisa Suciu, care s-a mutat acolo împreună cu fiica sa, a vorbit în repetate rânduri despre diferențele pe care le-a observat și despre cât de mult aprecia sistemul finlandez de educație.
Finlandezii și-au construit sistemul educațional pe ideea că școala bună trebuie să fie accesibilă tuturor, indiferent unde s-a născut copilul sau câți bani au părinții.
Profesorii au multă libertate în alegerea metodelor și materialelor, repetenția este rară, aproape toți copiii trec prin educație preșcolară, iar diferențele dintre școli sunt relativ mici.
Însă și Finlanda a coborât față de perioada sa de glorie PISA, dar rămâne printre cele mai performante sisteme europene.
Noi ce facem? De peste 30 de ani schimbăm miniștri, legi, programe și examene, dar deloc nu schimbăm lucrurile care contează cu adevărat. Nu investim în calitatea profesorilor, nu mărim sprijinul pentru copiii rămași în urmă, nu am încercat să reducem diferențele uriașe dintre școli printr-o finanțare serioasă a educației. Ba chiar cunosc exemple de profesori de top de la licee bune din România care au emigrat între timp peste ocean.
