SarCont Expert

SarCont Expert Societate de expertiza contabila. Servicii de contabilitate,resurse umane,salarizare. Expertiza contabila judiciara si extrajudiciara.

Tot mai mulți antreprenori privesc spre Bulgaria ca soluție la majorările de taxe și impozite introduse prin pachetul 1 ...
09/02/2026

Tot mai mulți antreprenori privesc spre Bulgaria ca soluție la majorările de taxe și impozite introduse prin pachetul 1 și pachetul 2 din reforma fiscal-bugetară. Ideea pare simplă: „mut firma și scap de presiunea fiscală”.
În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate și, dacă sunt făcute doar de formă, pot deveni extrem de riscante.

-Un lucru esențial, pe care mulți îl ignoră:
Nu este suficient să înregistrezi o societate în Bulgaria. Autoritățile fiscale se uită la fond, nu la formă. Dacă deciziile se iau din România, activitatea se desfășoară în România, iar clienții, angajații și managementul sunt aici, atunci și impozitarea va rămâne în România, indiferent unde apare firma pe hârtie.

-La fel stau lucrurile și cu dividendele.
Pentru a beneficia de un impozit mai mic, nu este suficient ca firma să fie „externă”. Asociații sau acționarii trebuie să-și mute efectiv rezidența fiscală, cu domiciliu real, interese economice și viață personală acolo. Altfel, ANAF poate recalifica veniturile și poate impune diferențe de impozit, dobânzi și penalități.

-Riscurile nu sunt doar fiscale, ci și penale.
Structurile artificiale, fără substanță economică, pot fi încadrate ca optimizare fiscală agresivă sau chiar ca tentativă de evitare a obligațiilor fiscale.

Concluzia este simplă: mutarea unei afaceri într-un alt stat nu este un truc contabil, ci o decizie strategică majoră, care presupune mutarea reală a activității, a managementului și, uneori, a vieții personale.

Înainte de orice pas, discutați cu un expert în fiscalitate. O decizie luată în grabă, „după ureche”, poate costa mult mai mult decât taxele de care încercați să scăpați.

Fiscalitatea excesivă împinge antreprenorii spre soluții radicale, dar soluțiile grăbite pot deveni capcane.

16/01/2026

Majorarea taxelor și impozitelor este adesea consecința directă a creșterii salariilor care nu este susținută de o creștere corespunzătoare a productivității muncii.
Atunci când salariile – în special în sectorul public – cresc mai rapid decât valoarea adăugată produsă în economie, costurile bugetare se măresc artificial.
Statul ajunge să cheltuiască mai mult decât încasează, iar diferența este acoperită fie prin îndatorare, fie prin creșterea fiscalității.
În lipsa productivității, salariile mai mari nu generează automat venituri bugetare sustenabile, ci doar presiune suplimentară asupra bugetului.
Astfel, taxele cresc nu pentru a finanța dezvoltarea, ci pentru a acoperi dezechilibrele create de decizii populiste sau de politici salariale decuplate de performanța economică.
Pe termen lung, această abordare descurajează mediul privat, reduce investițiile și frânează creșterea economică, creând un cerc vicios: productivitate scăzută, cheltuieli mari, taxe mai mari și, în final, stagnare.
Si atunci se pune intrebarea:
Impozitele pe case și mașini, aşa cm au crescut din 1 ianuarie 2026 în România, pot avea un efect de temperare a inflatiei:
Da, impozitele locale majorate pe case și mașini pot scoate bani din piață și pot avea un efect de temperare a inflației, dar unul slab și indirect.
Reduc venitul disponibil și frânează ușor consumul, însă nu sunt un instrument real de luptă cu inflația.
Om trai si om vedea.
Dacă banii colectați se întorc rapid în economie prin cheltuieli publice, efectul dispare.
Inflația se controlează prin disciplină bugetară și politici coerente, nu prin taxe locale mai mari pentru populație.

Închiderea unei afaceri care nu mai funcționează nu este un eșec, ci un act de responsabilitate. Mulți antreprenori foar...
27/12/2025

Închiderea unei afaceri care nu mai funcționează nu este un eșec, ci un act de responsabilitate. Mulți antreprenori foarte buni au cel puțin un business închis în CV — diferența e că cei buni știu când să se oprească.

Principalele schimbări aplicabile pentru antreprenori cu data de 1 ianuarie 2026 sunt:• Societățile care distribuie trim...
17/12/2025

Principalele schimbări aplicabile pentru antreprenori cu data de 1 ianuarie 2026 sunt:
• Societățile care distribuie trimestrial dividende nu pot acorda împrumuturi acționarilor/asociaților sau altor persoane afiliate până la momentul regularizării diferențelor realizate din distribuirea dividendelor față de rezultatele exercițiului financiar;
• Firmele la care activul net contabil înregistrat pe baza situațiilor financiare anuale este mai mic decât jumătate din valoarea capitalului social subscris, nu pot restitui acționarilor/asociaților sau altor persoane afiliate împrumuturile luate de la aceștia. Activul net contabil (ANC) se calculează ca diferență între totalul activelor firmei și totalul datoriilor sale. Este suma pe care ar primi-o acționarii/asociații în caz de lichidare, după valorificarea tuturor bunurilor și plata tuturor datoriilor către terți;
• În cazul în care nu se respectă regularizarea de dividende și se distribuie dividende sau se restituie împrumuturile când activul net contabil este sub limita prevăzută de lege sau se acordă împrumuturi către asociați/acționari/entități afiliate înainte de regularizarea dividendelor, atunci societatea ce beneficiază de dividende sau împrumuturi împreună cu acționarii/asociații răspund în solidar în limita dividendelor și a împrumuturilor pentru eventualele obligații fiscale neachitate înregistrate la nivelul societății ce a distribuit dividende, a restituit împrumuturi sau a acordat împrumuturi. Nerespectarea interdicțiilor enumerate anterior se sancționează și contravențional cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, ANAF fiind instituția autorizată să aplice sancțiunea;
• Se reglementează situația prin care există o pierdere contabilă înregistrată în exercițiile anterioare și se intenționează doar distribuirea de dividende în perioada curentă. Mai întâi se va acoperi pierderea contabilă din perioada anterioară, se va constitui rezerva legală dacă nu a fost anterior constituită și abia ulterior se pot distribui dividende;
• Societățile care în baza situațiilor financiare anuale înregistrează activul net redus la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social nu pot distribui dividende decât după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege. În mod similar se procedează și când se intenționează distribuirea de dividende interimare. Nu se pot acorda dividende interimare până nu se reconstituie activul net;
• Nerespectarea obligației societății de a reconstitui activul net contabil la o valoare cel puțin egală cu jumătate din capitalul social este contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei;
• În situația în care există pierderi înregistrate pe baza situațiilor financiare anuale, iar activul net contabil s-a redus la mai puțin de jumătate din capitalul social și, în același timp, societatea are datorii față de acționari sub forma împrumuturilor sau a altor finanțări primite, se impune ca în termen de 2 ani de la sfârșitul exercițiului financiar prin care s-a constatat existența pierderilor să majoreze capitalul social pe seama acestor împrumuturi. Nerespectarea acestei obligații se sancționează contravențional cu amendă de la 40.000 lei la 300.000 lei. Aplicarea acestor sancțiuni se va face începând cu anul 2027 prin raportare la situațiile financiare care încep la data de 1 ianuarie 2025 sau ulterior.
• Valoarea minimă a capitalului social pentru societăți nou înființate este de minim 500 lei. Această valoare a capitalului social se poate păstra atâta timp cât cifra de afaceri a societății este mai mică de 400.000 lei. Cifra de afaceri se va identifica prin situațiile financiare anuale ale exercițiului anterior. Dacă cifra de afaceri înregistrată în exercițiul anterior depășește plafonul de 400.000 lei, atunci valoarea capitalului social trebuie să fie de minim 5.000 lei. Termenul de majorare a capitalului social este până la sfârșitul exercițiului financiar anterior celui în care s-a depășit plafonul;
• Pentru societățile cu răspundere limitată (exclude celelalte forme de societăți) înmatriculate și existente la intrarea în vigoare a prezentei legi ce au un capital social mai mic decât cel impus prin prezenta lege, termenul de majorare a capitalului social este de maxim 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Pentru societățile cu răspundere limitată ce își majorează capitalul social până la data de 31 decembrie 2026, ce au ca motivație doar respectarea prezentei legi, se acordă o reducere de 50% din tariful de publicare a anunțului în Monitorul Oficial;
• În cazul în care societatea cu răspundere limitată nu majorează capitalul social în termenul amintit anterior, sancțiunea este dizolvarea societății fie la cererea ONRC, fie la cererea oricărei persoane interesate;

Pe de o parte, firmele private au o nevoie reală de forță de muncă. În multe sectoare – construcții, horeca, transport, ...
24/10/2025

Pe de o parte, firmele private au o nevoie reală de forță de muncă. În multe sectoare – construcții, horeca, transport, agricultură – pur și simplu nu mai găsesc români dispuși să lucreze. De aceea cer majorarea plafonului de lucrători non-UE, de la 100.000 la 300.000. Dar asta are un cost mare: aducerea unui muncitor străin presupune transport, comisionul agenției, cazare, iar salariul trebuie să fie cel puțin la nivelul celui minim pe economie.

Pe de altă parte, paradoxul este uriaș: România are una dintre cele mai mari proporții de oameni care nu muncesc, mai ales în mediul rural și printre tineri – peste 40% sunt inactivi. Practic, aducem lucrători din Asia pentru a face munca pe care mulți români o refuză, deși nu au altă sursă de venit stabilă.

Adevărata problemă nu este lipsa oamenilor, ci lipsa motivației și a competențelor. S-au creat zone întregi de dependență de ajutoare sociale, iar sistemul de educație profesională nu mai produce meseriași. Dacă nu se rezolvă această ruptură – între cererea firmelor și disponibilitatea forței de muncă locale – România va importa tot mai multă forță de muncă, în timp ce propriii cetățeni rămân pe marginea pieței muncii.

03/09/2025

Intrebare: cu ce cota de tva facturez acum in luna septembrie 2025, o reducere comerciala pentru pentru o factura emisa in luna iulie 2025,aferenta serviciilor de constructii catre o peroana juridica inregistrata in scopuri de tva?

Raspuns: dacă serviciul a fost prestat și facturat în iulie 2025 (când TVA era 19%), reducerea acordată ulterior se facturează tot cu 19%, chiar dacă la 1 august 2025 cota s-a majorat la 21%.
Bază legală privind aplicarea cotei de TVA valabile la data faptului generator (livrare/prestare)
1. Art. 291 alin. (4) din Codul Fiscal (Legea 227/2015)
Prevede expres:
„Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator”
– adică la data livrării/prestării servicilor, nu la data facturării sau acordării reducerii ulterioare.
2. Art. 281 din Codul Fiscal
Definește clar momentul în care intervine faptul generator pentru diverse operațiuni:

Serviciile se consideră prestate la data prestației (de regulă data acceptării situațiilor de lucrări sau rapoartele de lucru în construcții).

3. Reguli de regularizare aplicate în practică (din surse de specialitate)

Chiar dacă factura este emisă după majorarea cotei de TVA, dacă serviciile au fost prestate înainte de 1 august 2025, se aplică cota veche de 19%.
Discounturile sau facturile de corecție sunt tratate ca ajustări ale unei operațiuni inițiale – se menține cota veche (19%)

Concluzie aplicată cazului tău

Serviciile de construcții au fost prestate și facturate inițial în iulie 2025, când cota standard era 19%.
Reducerea comercială acordată ulterior (în septembrie 2025) reprezintă ajustarea unei opere inițiale.
Conform art. 291(4), cota aplicată pentru corecție este cea valabilă la data faptului generator – adică 19%, nu 21%.

26/08/2025

Care este diferenta intre programul de lucru inegal si cel flexib?

1. Program de lucru inegal
Înseamnă că numărul de ore lucrate pe zi nu este același.

Exemplu: luni lucrezi 10 ore, marți 6 ore, miercuri 8 ore etc., dar pe întreaga săptămână se respectă norma de muncă (ex. 40 de ore).

Este reglementat de art. 113–114 din Codul Muncii și trebuie prevăzut în contractul individual de muncă sau în regulamentul intern.
Necesită acordul salariatului și o programare clară stabilită de angajator.......................................................................................................
2. Program de lucru flexibil
Înseamnă că există o parte fixă a zilei (când toți salariații trebuie să fie la muncă, ex. 10:00–14:00) și o parte variabilă (în care salariatul își alege singur orele de început/sfârșit, ex. poate veni la 7:30 sau la 9:30 și pleacă în funcție de asta).

Este prevăzut la art. 118 din Codul Muncii ca „program individualizat de muncă”.
Oferă mai multă libertate angajatului, dar tot trebuie să se respecte durata zilnică/săptămânală de muncă.

Pe scurt:
Inegal = angajatorul stabilește un program cu ore diferite pe zile (rigid, dar variabil).
Flexibil = salariatul are libertatea să-și stabilească intervalele de muncă, în anumite limite.

22/08/2025

Insolvența ≠ faliment.
Intrarea unei firme în insolvență este, teoretic, o șansă de redresare, nu un capăt de drum.

📌 Diferența principală:

Insolvența → procedură judiciară prin care o firmă care nu își mai poate plăti datoriile își restructurează activitatea (prin plan de reorganizare, protecție temporară față de creditori, reechilibrarea cash-flow-ului).

Falimentul → lichidarea firmei, vânzarea activelor și radierea din Registrul Comerțului.

🔹 Scopul legii insolvenței (inclusiv cu modificările recente):

să ofere șanse reale de reorganizare și reintegrare economică,

să asigure transparență în raporturile dintre debitor și creditori,

să crească încrederea partenerilor de afaceri (furnizori, clienți, instituții financiare) că procedura nu e doar un pas spre faliment, ci o etapă de reechilibrare.

Din păcate, în practica din România, insolvența este percepută aproape automat ca „semnal de faliment”, ceea ce face partenerii de afaceri să rupă relațiile comerciale. Asta agravează situația firmei.

🔑 Tocmai de aceea, noile reglementări încearcă să pună accent pe:

planuri de reorganizare mai realiste,

raportare transparentă față de creditori și parteneri,

mecanisme de monitorizare și comunicare mai clare.

22/08/2025

Conform Codului Fiscal, art. 147 alin. (4), există o prevedere specială pentru asociații, fundații și alte entități fără scop patrimonial.

🔹 Textul legal spune, în esență, că aceste entități pot opta pentru declararea și plata trimestrială a obligațiilor aferente salariilor și veniturilor asimilate salariilor (adică impozit pe venit și contribuțiile sociale obligatorii – CAS, CASS, CAM).

🔹 Procedura:

Opțiunea se face prin depunerea unei declarații la organul fiscal (în practică, se bifează în Declarația 112 corespunzătoarea periodicitatea de declarare).

Odată exprimată, opțiunea rămâne valabilă pentru întreg anul fiscal, cu condiția să fie respectate cerințele din Codul Fiscal.

🔹 Condiții:

Facilitatea se aplică exclusiv entităților fără scop patrimonial (ONG-uri, fundații, asociații etc.).

Nu contează câți salariați are ONG-ul sau nivelul obligațiilor salariale – important este statutul juridic (fără scop patrimonial).

📌 Practic, în loc să depună lunar Declarația 112 și să plătească impozitul și contribuțiile, ONG-ul poate să o facă o dată la 3 luni (până la data de 25 a lunii următoare trimestrului).

18/07/2025

România – țara cu cei mai mulți șefi din UE?
Suntem în topul țărilor europene cu cel mai mare număr de PFA-uri, microîntreprinderi și firme fără angajați.Mulți români aleg calea independenței, dar adevăratul antreprenoriat înseamnă mai mult decât „a avea o firmă” – înseamnă viziune, dezvoltare și responsabilitate.
Hai să construim un mediu de afaceri sustenabil, în care antreprenorii creează locuri de muncă și aduc valoare în economie, nu doar își scriu „administrator” în CV.

24/06/2025

Intrebare:

Se plateste CAS si CASS pentru perioada (2019 si 2020) in care nu am fost rezident in Romania dar am scos dividende dintr-o firma din Romania? Mentionez ca in Germania unde am locuit in acea perioada am platit aditional impozitul pe profit extra fata de cel platit in Romania pentru acele dividende.

Raspuns:

✅ CAS (Contribuția la pensii)
Nu se datorează CAS pentru dividende, nici în cazul rezidenților, nici în cazul nerezidenților. Dividendele nu intră în baza de calcul a CAS.

✅ CASS (Contribuția la sănătate)
Situația ta se judecă astfel:

Dacă nu ai fost rezident fiscal în România în 2019 și 2020 (și acest lucru a fost notificat oficial la ANAF — prin depunerea formularului 030 sau 604, ori prin certificat de rezidență fiscală străin acceptat de ANAF), atunci nu datorezi CASS în România pentru acele dividende.

Dacă ai rămas înregistrat ca rezident fiscal în România (ex: nu ai anunțat schimbarea rezidenței), ANAF te-ar putea considera rezident și ar calcula CASS dacă veniturile din dividende depășesc plafonul anual (echivalentul a 12 salarii minime brute pe economie în anul respectiv).

Important: Faptul că ai plătit impozit suplimentar în Germania pe acele dividende nu influențează obligațiile privind CASS în România. Se aplică doar regula rezidenței fiscale din România: dacă nu ești rezident, nu datorezi CASS pe aceste venituri în România.

Ce ar trebui să verifici:
1️⃣ Dacă ai la dosar un certificat de rezidență fiscală din Germania pentru 2019 și 2020.
2️⃣ Dacă ai depus la ANAF notificările necesare privind schimbarea rezidenței (formular 030 sau 604).
3️⃣ Dacă ANAF te-a radiat ca rezident fiscal în perioada respectivă.

24/06/2025

Valoarea sponsorizării redirecționate prin D177 se calculează în funcție de impozitul pe profit datorat, conform prevederilor Codului fiscal – adică:

- maximum 20% din impozitul pe profit datorat;

-dar nu mai mult de 0,75% din cifra de afaceri.

⚠️ Ce înseamnă „impozitul pe profit datorat”?
→ Este impozitul pe profit calculat și declarat prin D101, fără să se ia în calcul eventualele reduceri ulterioare (cum e bonificația de 3%).
→ Bonificația acordată ulterior (de ANAF, după verificarea îndeplinirii condițiilor) nu diminuează plafonul de sponsorizare ce poate fi redirecționat prin D177.

👉 Cu alte cuvinte:
Plafonul de redirecționare se calculează raportat la impozitul pe profit datorat (din D101), nu la impozitul diminuat cu bonificația.

💡 Exemplu simplificat:

Impozit pe profit datorat (D101): 100.000 lei

Cifră de afaceri: 10.000.000 lei

Limita: minim dintre 20% x 100.000 = 20.000 lei și 0,75% x 10.000.000 = 75.000 lei
→ deci limita e 20.000 lei

Dacă ANAF îți acordă ulterior bonificația de 3% (adică 3.000 lei), impozitul efectiv de plată devine 97.000 lei, dar limita rămâne calculată la cei 100.000 lei.

Address

Bariera Veche Nr. 2
Iasi
700198

Opening Hours

Monday 08:00 - 16:00
Tuesday 08:00 - 16:00
Wednesday 08:00 - 16:00
Thursday 08:00 - 16:00
Friday 08:00 - 16:00

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when SarCont Expert posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to SarCont Expert:

Shortcuts

Share

Category