15/05/2026
𝐀𝐓𝐔𝐍𝐂𝐈 𝐂𝐀𝐍𝐃 𝐎𝐅𝐄𝐑𝐓𝐀 𝐒𝐏𝐔𝐍𝐄 𝐌𝐔𝐋𝐓, 𝐃𝐀𝐑 𝐃𝐄𝐌𝐎𝐍𝐒𝐓𝐑𝐄𝐀𝐙𝐀 𝐏𝐔𝐓𝐈𝐍
O decizie recentă a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor — 𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟏𝟒𝟔𝟗/𝐂𝟒/𝟔𝟒𝟔/𝟎𝟖.𝟎𝟓.𝟐𝟎𝟐𝟔 — readuce în prim-plan o regulă care, deși scrisă răspicat în lege, este încă tratată cu suficientă lejeritate în evaluarea ofertelor: 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧𝐭 𝐧𝐞𝐨𝐛𝐢𝐬𝐧𝐮𝐢𝐭 𝐝𝐞 𝐬𝐜𝐚𝐳𝐮𝐭 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐜𝐡𝐞𝐬𝐭𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐢𝐥, 𝐜𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐥𝐜𝐮𝐥.
Cadrul legal este cunoscut. Potrivit art. 210 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, atunci când o propunere financiară este 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧𝐭 𝐧𝐞𝐨𝐛𝐢𝐬𝐧𝐮𝐢𝐭 𝐝𝐞 𝐬𝐜𝐚𝐳𝐮𝐭𝐚 în raport cu obiectul contractului, autoritatea contractantă „𝘢𝘳𝘦 𝘰𝘣𝘭𝘪𝘨𝘢ț𝘪𝘢 𝘥𝘦 𝘢 𝘴𝘰𝘭𝘪𝘤𝘪𝘵𝘢 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵𝘢𝘯𝘵𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘢 𝘥𝘦𝘱𝘶𝘴 𝘰 𝘢𝘴𝘵𝘧𝘦𝘭 𝘥𝘦 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵ă 𝘤𝘭𝘢𝘳𝘪𝘧𝘪𝘤ă𝘳𝘪 𝘤𝘶 𝘱𝘳𝘪𝘷𝘪𝘳𝘦 𝘭𝘢 𝘱𝘳𝘦ț𝘶𝘭 𝘴𝘢𝘶 𝘤𝘰𝘴𝘵𝘶𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘱𝘳𝘰𝘱𝘶𝘴𝘦 î𝘯 𝘳𝘦𝘴𝘱𝘦𝘤𝘵𝘪𝘷𝘢 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵ă". Pragul tehnic este stabilit la art. 136 alin. (4) din HG nr. 395/2016: oferta este aparent neobișnuit de scăzută atunci când reprezintă, fără TVA, mai puțin de 𝟖𝟎% 𝐝𝐢𝐧 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐢𝐦𝐚𝐭ă. Curtea de Apel Galați, prin Sentința nr. # # F/2026 (definitivă), a aplicat acest prag literal: 79,99% nu este sub 80%.
𝐈𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭 însă — și aici lucrurile se subțiază în practică: pragul de 80% privește prețul ofertei în ansamblu. Pentru 𝐄𝐋𝐄𝐌𝐄𝐍𝐓𝐄𝐋𝐄 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐝𝐮𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐭, există o 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐚 𝐬𝐞𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭𝐚 𝐬𝐢 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐧𝐨𝐦𝐚: art. 136 alin. (1) din HG nr. 395/2016 stabilește că, „𝘪𝘯 𝘴𝘪𝘵𝘶𝘢𝘵𝘪𝘢 𝘪𝘯 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘤𝘰𝘮𝘪𝘴𝘪𝘢 𝘥𝘦 𝘦𝘷𝘢𝘭𝘶𝘢𝘳𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘴𝘵𝘢𝘵𝘢 𝘤𝘢 𝘦𝘭𝘦𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘱𝘳𝘦𝘵 𝘢𝘭𝘦 𝘶𝘯𝘦𝘪 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵𝘦 𝘴𝘶𝘯𝘵 𝘢𝘱𝘢𝘳𝘦𝘯𝘵 𝘯𝘦𝘰𝘣𝘪𝘴𝘯𝘶𝘪𝘵 𝘥𝘦 𝘴𝘤𝘢𝘻𝘶𝘵𝘦, 𝘱𝘳𝘪𝘯 𝘳𝘢𝘱𝘰𝘳𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘭𝘢 𝘱𝘳𝘦𝘵𝘶𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘱𝘪𝘦𝘵𝘦𝘪", comisia 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭𝐚 să solicite explicații. Practic, o ofertă peste 80% poate avea, în interiorul ei, articole sau capitole de cost evident sub piață, iar comisia nu este liberă să le valideze tacit.
𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă 𝐜𝐨𝐧ț𝐢𝐧ă 𝐮𝐧 𝐫ă𝐬𝐩𝐮𝐧𝐬 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐝𝐞𝐧𝐭
Răspunsul ofertantului trebuie însoțit, potrivit art. 136 alin. (2) din HG nr. 395/2016, de „𝘥𝘰𝘷𝘦𝘻𝘪 𝘤𝘰𝘯𝘤𝘭𝘶𝘥𝘦𝘯𝘵𝘦" privind elementele de la art. 210 alin. (2) din lege și, după caz, „𝘥𝘰𝘤𝘶𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘱𝘳𝘪𝘷𝘪𝘯𝘥 𝘱𝘳𝘦ț𝘶𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘤𝘦 𝘱𝘰𝘵 𝘧𝘪 𝘰𝘣ț𝘪𝘯𝘶𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘧𝘶𝘳𝘯𝘪𝘻𝘰𝘳𝘪, 𝘴𝘪𝘵𝘶𝘢ț𝘪𝘢 𝘴𝘵𝘰𝘤𝘶𝘳𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘥𝘦 𝘮𝘢𝘵𝘦𝘳𝘪𝘪 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘦 ș𝘪 𝘮𝘢𝘵𝘦𝘳𝘪𝘢𝘭𝘦, 𝘮𝘰𝘥𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘰𝘳𝘨𝘢𝘯𝘪𝘻𝘢𝘳𝘦 ș𝘪 𝘮𝘦𝘵𝘰𝘥𝘦𝘭𝘦 𝘶𝘵𝘪𝘭𝘪𝘻𝘢𝘵𝘦 î𝘯 𝘤𝘢𝘥𝘳𝘶𝘭 𝘱𝘳𝘰𝘤𝘦𝘴𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘥𝘦 𝘭𝘶𝘤𝘳𝘶, 𝘯𝘪𝘷𝘦𝘭𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘴𝘢𝘭𝘢𝘳𝘪𝘻𝘢𝘳𝘦 𝘢𝘭 𝘱𝘦𝘳𝘴𝘰𝘯𝘢𝘭𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵𝘢𝘯𝘵𝘶𝘭𝘶𝘪, 𝘱𝘦𝘳𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢𝘯ț𝘦𝘭𝘦 ș𝘪 𝘤𝘰𝘴𝘵𝘶𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘪𝘮𝘱𝘭𝘪𝘤𝘢𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘢𝘯𝘶𝘮𝘪𝘵𝘦 𝘶𝘵𝘪𝘭𝘢𝘫𝘦 𝘴𝘢𝘶 𝘦𝘤𝘩𝘪𝘱𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘭𝘶𝘤𝘳𝘶".
Curtea de Apel Târgu Mureș, prin 𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟑𝟔𝟖/𝟐𝟎𝟏𝟓, a oferit definiția jurisprudențială a noțiunii: un răspuns este „𝘤𝘰𝘯𝘤𝘭𝘶𝘥𝘦𝘯𝘵" numai în măsura în care este „𝐜𝐨𝐧𝐯𝐢𝐧𝐠ă𝐭𝐨𝐫, 𝐛𝐚𝐳𝐚𝐭 𝐩𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐢𝐧𝐠ă𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞". Decizia CNSC nr. 𝟏𝟒𝟔𝟗/𝐂𝟒/𝟔𝟒𝟔/𝟎𝟖.𝟎𝟓.𝟐𝟎𝟐𝟔 ridică nivelul de exigență: 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐮𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭 𝐬ă 𝐚𝐧𝐞𝐱𝐞𝐳𝐢 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐨𝐥𝐞 𝐭𝐞𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐞 — 𝘦𝘹𝘱𝘦𝘳𝘪𝘦𝘯ță 𝘢𝘯𝘵𝘦𝘳𝘪𝘰𝘢𝘳ă, 𝘰𝘳𝘨𝘢𝘯𝘪𝘨𝘳𝘢𝘮ă, 𝘰𝘱𝘵𝘪𝘮𝘪𝘻𝘢𝘳𝘦 𝘪𝘯𝘵𝘦𝘳𝘯ă, 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘱𝘳𝘦ț 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘧𝘶𝘳𝘯𝘪𝘻𝘰𝘳𝘪, 𝘭𝘪𝘴𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘶𝘵𝘪𝘭𝘢𝘫𝘦, 𝘦𝘹𝘵𝘳𝘢𝘴𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘳𝘦𝘨𝘪𝘴𝘵𝘳𝘶𝘭 𝘴𝘢𝘭𝘢𝘳𝘪𝘢ț𝘪𝘭𝘰𝘳 — dacă aceste documente nu sunt integrate într-un raționament economic 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬ă 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐞𝐳𝐞 𝐜𝐮𝐦 𝐬-𝐚 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐬 𝐥𝐚 𝐟𝐢𝐞𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐭𝐚𝐭ă.
Cităm direct din decizie: „𝘢𝘵𝘢ș𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘭𝘢 𝘳ă𝘴𝘱𝘶𝘯𝘴𝘶𝘭 𝘥𝘢𝘵 𝘥𝘦 𝘢𝘴𝘰𝘤𝘪𝘦𝘳𝘦 𝘢 𝘶𝘯𝘰𝘳 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘱𝘳𝘦ț 𝘴𝘢𝘶 𝘢 𝘶𝘯𝘰𝘳 𝘥𝘰𝘤𝘶𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘴ă 𝘢𝘵𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘥𝘦ț𝘪𝘯𝘦𝘳𝘦𝘢 𝘴𝘢𝘶 𝘢𝘤𝘤𝘦𝘴𝘶𝘭 𝘭𝘢 𝘢𝘯𝘶𝘮𝘪𝘵𝘦 𝘦𝘤𝘩𝘪𝘱𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 ș𝘪 𝘶𝘵𝘪𝘭𝘢𝘫𝘦, 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘳𝘦𝘭𝘦𝘷𝘢𝘯𝘵ă 𝘥𝘰𝘢𝘳 î𝘯 𝘮ă𝘴𝘶𝘳𝘢 î𝘯 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘥𝘦𝘮𝘰𝘯𝘴𝘵𝘳𝘢𝘵 𝘮𝘰𝘥𝘶𝘭 î𝘯 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘥𝘦ț𝘪𝘯𝘦𝘳𝘦𝘢 𝘴𝘢𝘶 𝘢𝘤𝘤𝘦𝘴𝘶𝘭 𝘭𝘢 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵𝘦𝘢 𝘴𝘦 𝘳𝘦𝘧𝘭𝘦𝘤𝘵ă î𝘯 𝘴𝘵𝘢𝘣𝘪𝘭𝘪𝘳𝘦𝘢 𝘷𝘢𝘭𝘰𝘳𝘪𝘪 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵𝘰𝘳 𝘢𝘤𝘵𝘪𝘷𝘪𝘵ăț𝘪". Și mai departe: „𝘋𝘢𝘤ă 𝘴-𝘢𝘳 𝘢𝘤𝘤𝘦𝘱𝘵𝘢 𝘫𝘶𝘴𝘵𝘪𝘧𝘪𝘤𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘴𝘶𝘴𝘵𝘦𝘯𝘢𝘣𝘪𝘭𝘪𝘵ăț𝘪𝘪 𝘱𝘳𝘦ț𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵𝘢𝘵 𝘱𝘦 𝘣𝘢𝘻𝘢 𝘶𝘯𝘰𝘳 𝘱𝘳𝘦ț𝘶𝘳𝘪 𝘶𝘯𝘪𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘧ă𝘳ă 𝘯𝘪𝘤𝘪𝘰 𝘤𝘰𝘳𝘦𝘴𝘱𝘰𝘯𝘥𝘦𝘯ță î𝘯 𝘦𝘤𝘰𝘯𝘰𝘮𝘪𝘢 î𝘯𝘵𝘰𝘤𝘮𝘪𝘳𝘪𝘪 𝘱𝘳𝘰𝘱𝘶𝘯𝘦𝘳𝘪𝘪 𝘧𝘪𝘯𝘢𝘯𝘤𝘪𝘢𝘳𝘦 ș𝘪 𝘢 𝘤𝘢𝘯𝘵𝘪𝘵ăț𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘭𝘶𝘢𝘵𝘦 î𝘯 𝘤𝘰𝘯𝘴𝘪𝘥𝘦𝘳𝘢𝘳𝘦, 𝘢𝘵𝘶𝘯𝘤𝘪 𝘢𝘶𝘵𝘰𝘳𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦𝘢 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘳𝘢𝘤𝘵𝘢𝘯𝘵ă 𝘢𝘳 𝘵𝘳𝘦𝘣𝘶𝘪 𝘴ă 𝘥𝘦𝘤𝘭𝘢𝘳𝘦 𝘢𝘤𝘤𝘦𝘱𝘵𝘢𝘣𝘪𝘭ă ș𝘪 𝘤𝘰𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮ă 𝘰𝘳𝘪𝘤𝘦 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵ă 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘦𝘴𝘵𝘦 î𝘯𝘴𝘰ț𝘪𝘵ă 𝘥𝘦 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵𝘦 𝘱𝘳𝘦ț 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘧𝘶𝘳𝘯𝘪𝘻𝘰𝘳𝘪 (...), 𝘤𝘦𝘦𝘢 𝘤𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘥𝘶𝘤𝘦 𝘭𝘢 𝘦𝘭𝘶𝘥𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘳𝘦𝘨𝘶𝘭𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘴𝘵𝘢𝘣𝘪𝘭𝘪𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘭𝘦𝘨𝘪𝘶𝘪𝘵𝘰𝘳 î𝘯 𝘮𝘢𝘵𝘦𝘳𝘪𝘢 𝘢𝘤𝘩𝘪𝘻𝘪ț𝘪𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘱𝘶𝘣𝘭𝘪𝘤𝘦".
Cu alte cuvinte: 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐭 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐟𝐮𝐫𝐧𝐢𝐳𝐨𝐫𝐢 𝐧𝐮 𝐯𝐚𝐥𝐢𝐝𝐞𝐚𝐳𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐞𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐭𝐚. Un raționament economic complet trebuie să conțină 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐮 𝐞𝐥𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐭𝐞 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐛𝐢𝐥: (1) cantitățile estimate de ofertant pentru fiecare activitate principală, (2) prețurile unitare aplicate acestor cantități, (3) metodele de execuție alese și (4) modul în care toate acestea se compun în valorile forfetare ofertate.
𝐌𝐢𝐭𝐮𝐥 „𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞 + 𝐞𝐱𝐞𝐜𝐮𝐭𝐢𝐞" — 𝐫𝐚𝐬𝐭𝐮𝐫𝐧𝐚𝐭
Argumentul standard al ofertanților sub 80% sună familiar: 𝘌𝘴𝘵𝘦 𝘶𝘯 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘳𝘢𝘤𝘵 𝘥𝘦 𝘱𝘳𝘰𝘪𝘦𝘤𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘤𝘶 𝘦𝘹𝘦𝘤𝘶𝘵𝘪𝘦, 𝘱𝘳𝘰𝘪𝘦𝘤𝘵𝘶𝘭 𝘵𝘦𝘩𝘯𝘪𝘤 𝘯𝘶 𝘦𝘹𝘪𝘴𝘵𝘢 𝘪𝘯𝘤ă, 𝘥𝘦𝘤𝘪 𝘯𝘶 𝘢𝘮 𝘤𝘶𝘮 𝘴𝘢 𝘥𝘦𝘧𝘢𝘭𝘤 𝘱𝘦 𝘤𝘢𝘯𝘵𝘪𝘵𝘢𝘵𝘪." Decizia CNSC nr. 1469/C4/646/08.05.2026 răstoarnă acest argument în mod direct: „𝘤𝘩𝘪𝘢𝘳 𝘥𝘢𝘤𝘢 𝘪𝘯 𝘥𝘪𝘴𝘤𝘶𝘵𝘪𝘦 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘶𝘯 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘳𝘢𝘤𝘵 𝘥𝘦 𝘱𝘳𝘰𝘪𝘦𝘤𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘴𝘪 𝘦𝘹𝘦𝘤𝘶𝘵𝘪𝘦, 𝘯𝘦𝘧𝘪𝘪𝘯𝘥 𝘳𝘦𝘢𝘭𝘪𝘻𝘢𝘵𝘢 𝘱𝘳𝘰𝘪𝘦𝘤𝘵𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘭𝘢 𝘮𝘰𝘮𝘦𝘯𝘵𝘶𝘭 𝘥𝘦𝘱𝘶𝘯𝘦𝘳𝘪𝘪 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵𝘦𝘪, 𝘢𝘴𝘰𝘤𝘪𝘦𝘳𝘦𝘢 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐚 𝐬ă 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐞 𝘪𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢𝘵𝘪𝘪 𝘤𝘶 𝘱𝘳𝘪𝘷𝘪𝘳𝘦 𝘭𝘢 𝘮𝘰𝘥𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘴𝘵𝘢𝘣𝘪𝘭𝘪𝘳𝘦 𝘢 𝘤𝘰𝘴𝘵𝘶𝘳𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵𝘢𝘵𝘦 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘧𝘪𝘦𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘥𝘪𝘯𝘵𝘳𝘦 𝘢𝘤𝘵𝘪𝘷𝘪𝘵ă𝘵𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘱𝘳𝘪𝘯𝘤𝘪𝘱𝘢𝘭𝘦 𝘱𝘳𝘦𝘻𝘦𝘯𝘵𝘢𝘵𝘦 𝘪𝘯 𝘢𝘯𝘦𝘹𝘢 𝘭𝘢 𝘱𝘳𝘰𝘱𝘶𝘯𝘦𝘳𝘦𝘢 𝘧𝘪𝘯𝘢𝘯𝘤𝘪𝘢𝘳𝘢". Și, esențial: „𝘥𝘪𝘴𝘱𝘰𝘻𝘪𝘵𝘪𝘪𝘭𝘦 𝘭𝘦𝘨𝘢𝘭𝘦 𝘪𝘯𝘤𝘪𝘥𝘦𝘯𝘵𝘦 (...) 𝐧𝐮 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧 𝐧𝐢𝐜𝐢𝐨 𝐝𝐞𝐫𝐨𝐠𝐚𝐫𝐞 𝘪𝘯 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐫𝐞𝐭 𝐚 𝐬𝐮𝐬𝐭𝐞𝐧𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐭𝐚𝐭 𝘪𝘯 𝘤𝘢𝘻𝘶𝘭 𝘶𝘯𝘦𝘪 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵𝘦 𝘢 𝘤𝘢𝘳𝘦𝘪 𝘷𝘢𝘭𝘰𝘢𝘳𝘦, 𝘴𝘵𝘢𝘣𝘪𝘭𝘪𝘵𝘢 𝘱𝘳𝘪𝘯 𝘪𝘯𝘴𝘶𝘮𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘶𝘯𝘰𝘳 𝘴𝘶𝘮𝘦 𝘧𝘰𝘳𝘧𝘦𝘵𝘢𝘳𝘦, 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘪𝘯𝘧𝘦𝘳𝘪𝘰𝘢𝘳𝘢 𝘱𝘳𝘢𝘨𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘥𝘦 𝟖𝟎%".
Mai mult — și aici se inversează agravat sarcina probei — „t𝘵𝘰𝘤𝘮𝘢𝘪 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘤𝘢 𝘢𝘶𝘵𝘰𝘳𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦𝘢 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘳𝘢𝘤𝘵𝘢𝘯𝘵𝘢 𝘯𝘶 𝘢 𝘱𝘶𝘴 𝘭𝘢 𝘥𝘪𝘴𝘱𝘰𝘻𝘪𝘵𝘪𝘢 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵𝘢𝘯𝘵𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘭𝘪𝘴𝘵𝘦 𝘥𝘦 𝘤𝘢𝘯𝘵𝘪𝘵𝘢𝘵𝘪, 𝘦𝘳𝘢 𝘥𝘦 𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐚𝐬𝐨𝐜𝐢𝐞𝐫𝐢𝐢 𝘤𝘳𝘪𝘵𝘪𝘤𝘢𝘵𝘦 𝘴𝘢 𝘱𝘳𝘦𝘻𝘪𝘯𝘵𝘦 𝘪𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢𝘵𝘪𝘪 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘴𝘢 𝘢𝘵𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘴𝘶𝘴𝘵𝘦𝘯𝘢𝘣𝘪𝘭𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦𝘢 𝘷𝘢𝘭𝘰𝘳𝘪𝘪 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘵𝘢𝘵𝘦 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘦𝘹𝘦𝘤𝘶𝘵𝘪𝘢 𝘧𝘪𝘦𝘤𝘢𝘳𝘦𝘪𝘢 𝘥𝘪𝘯𝘵𝘳𝘦 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘢𝘤𝘵𝘪𝘷𝘪𝘵𝘢𝘵𝘪". Absența listelor de cantități din documentația de atribuire nu reduce, ci amplifică obligația ofertantului de a-și justifica propriile estimări.
𝐎𝐟𝐞𝐫𝐭𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐟𝐞𝐫𝐦𝐚 𝐬𝐢 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞
Această regulă este, în fond, expresia unui principiu fundamental: oferta depusă este fermă și obligatorie. Ea nu poate fi „𝘴𝘢𝘭𝘷𝘢𝘵𝘢" ulterior prin invocarea libertății contractuale a operatorului economic („𝘷𝘰𝘮 𝘰𝘱𝘵𝘪𝘮𝘪𝘻𝘢 𝘭𝘢 𝘦𝘹𝘦𝘤𝘶𝘵𝘪𝘦", „𝘷𝘰𝘮 𝘳𝘦𝘥𝘶𝘤𝘦 𝘮𝘢𝘳𝘫𝘢 𝘥𝘦 𝘱𝘳𝘰𝘧𝘪𝘵", „𝘷𝘰𝘮 𝘤𝘭𝘢𝘳𝘪𝘧𝘪𝘤𝘢 𝘪𝘯 𝘗𝘛") și nici prin acceptarea formală a explicațiilor — Decizia nr. 1469/C4/646/08.05.2026 sancționează expres conduita autorității contractante care „𝘴-𝘢 𝘳𝘦𝘻𝘶𝘮𝘢𝘵 𝘭𝘢 𝘢 𝘱𝘳𝘦𝘭𝘶𝘢 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘪𝘯𝘶𝘵𝘶𝘭 𝘳𝘢𝘴𝘱𝘶𝘯𝘴𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘴𝘪 𝘢 𝘤𝘰𝘯𝘴𝘪𝘥𝘦𝘳𝘢 𝘤𝘰𝘯𝘤𝘭𝘶𝘥𝘦𝘯𝘵 𝘳𝘢𝘴𝘱𝘶𝘯𝘴𝘶𝘭 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘪𝘵, 𝘧𝘢𝘳𝘢 𝘢 𝘦𝘹𝘪𝘴𝘵𝘢 𝘴𝘪 𝘷𝘳𝘦𝘰 𝘫𝘶𝘴𝘵𝘪𝘧𝘪𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘢 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵𝘦𝘪 𝘢𝘱𝘳𝘦𝘤𝘪𝘦𝘳𝘪".
𝐒𝐚𝐧𝐜𝐭𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚: art. 134 alin. (5) coroborat cu art. 136 alin. (3) din HG nr. 395/2016 — 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐭𝐚 𝐢𝐧𝐚𝐜𝐜𝐞𝐩𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐚 𝐬𝐢 𝐧𝐞𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚. Fără a doua șansă: o nouă solicitare de clarificare ar produce, conform art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, un „𝘢𝘷𝘢𝘯𝘵𝘢𝘫 𝘦𝘷𝘪𝘥𝘦𝘯𝘵" în favoarea ofertantului, contrar principiului tratamentului egal.
𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐞 𝐩𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜𝐚
𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞: solicitarea de justificare a prețului nu este o formalitate procedurală. Procesul-verbal trebuie să conțină analiza punctuală a fiecărui element al răspunsului și concluzia motivată proprie a comisiei.
𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐢: un răspuns la justificarea prețului este, mai mult decât un dosar de anexe, un raționament economic 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐛𝐢𝐥 care leagă cantitățile estimate de prețurile unitare aplicate și de valorile finale ofertate.
Concluzie: în achiziții publice, faptul că „𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞𝐦 𝘤𝘢 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘴𝘶𝘴𝘵𝘦𝘯𝘢𝘣𝘪𝘭" nu este același lucru cu „𝐝𝐞𝐦𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐚𝐦 𝘤𝘢 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘴𝘶𝘴𝘵𝘦𝘯𝘢𝘣𝘪𝘭".
—
𝐒𝐂 𝐄𝐋𝐕𝐄𝐓𝐈𝐂 𝐒𝐑𝐋 — consultanță în achiziții publice