SC Consulting Office Lex SRL

12/01/2014

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 392, din 29 iunie 2013.Actul normativ contine prevederi care se aplica din 2014.

03/01/2014

Taxele percepute de inspectoratele teritoriale de munca (ITM) pentru eliberarea de documente au crescut in 2013, iar acestea sunt valabile si pentru 2014. Astfel, angajatorii si angajatii vor plati mai mult pentru a obtine de la ITM certificate sau ...

03/01/2014

Un an nou fericit si plin de reusite!

Sistemul taxei judiciare de timbru a fost modificat substantial in vara anului 2013, printre schimbari numarandu-se introducerea taxei judiciare de timbru pentru cereri care in trecut au fost scutite de la plata, dar si stabilirea unor tarife mult mai ...

19/12/2013

Miniştrii de Finanţe din zona euro au făcut progrese miercuri în stabilirea detaliilor privitoare la mecanismul de asistenţă pentru băncile în dificultate, apropiindu-se astfel de finalizarea Uniunii Bancare, care va restabili încrederea în sectorul financiar şi va stimula creşterea economiei, transmite Reuters.

Foto: AP FLUX / Virginia Mayo

Cancelarul german Angela Merkel a subliniat importanţa negocierilor pentru finalizarea Uniunii Bancare, afirmându-şi speranţa că se va încheia un acord înaintea întâlnirii de joi dintre oficialul german şi alţi lideri ai UE.

'Pentru acceptarea monedei euro pe pieţele financiare, Uniunea Bancară este foarte importantă', a subliniat Angela Merkel.

O parte decisivă a proiectului a fost votată în primele ore ale acestei zile, respectiv modul în care se va asigura finanţarea pentru închiderea băncilor cu probleme. Acest acord sporeşte şansele finalizării proiectului general referitor la modul de lichidare a băncilor cu probleme în cursul acestei zile - la timp pentru a respecta termenul limită impus de Merkel şi de alţi lideri europeni, sporind şansele ca reglementările să devină realitate din 2015.

Conform acordului, băncile vor furniza numerar pentru a plăti închiderea creditorilor falimentari, acordând aproximativ 55 miliarde de euro (76 miliarde de dolari) în următorii zece ani, bani care vor fi acumulaţi în Fondul Unic de Rezoluţie. Până atunci, dacă nu vor exista suficienţi bani din taxe, guvernele vor putea impune mai multe taxe pe bănci sau ar putea utiliza bani publici. Dacă un guvern nu are suficienţi bani, va putea împrumuta de la ESM (Mecanismului European de Stabilitate), cm a făcut Guvernul de la Madrid pentru a recapitaliza băncile spaniole în 2012.

Acest acord este o victorie pentru Germania, care s-a opus ideii unei finanţări comune a costurilor pentru gestionarea băncilor în dificultate, optând pentru o reţea de fonduri naţionale care lasă fiecare ţară responsabilă pentru propriile bănci.

Preşedintele Băncii Central Europene, Mario Draghi, a apreciat recent că orice viitor organism de soluţionare va trebui să ia decizii 'într-o clipă' cu privire la cm trebuie să abordeze o bancă cu probleme, după ce BCE a decis că instituţia respectivă nu mai poate continua să funcţioneze.

'Nu poţi avea sute de persoane care se consultă reciproc dacă o anumită bancă este viabilă', a explicat Draghi, referindu-se la procesul complex de consultare naţională cu privire la băncile cu probleme.

BCE va prelua activitatea de supervizare bancară în zona euro începând din luna noiembrie a anului următor, iar înainte de asta va evalua starea de sănătate a peste 120 de bănci printr-o analiză amănunţită a calităţii activelor lor.

Liderii europeni au ajuns, săptămâna trecută, la un acord preliminar cu privire la mecanismul asistenţei interne a băncilor (aşa-numitul ''bail-in''), prin care se va putea evita recurgerea la finanţele publice în vederea ajutorării băncilor care întâmpină dificultăţi.

Reprezentanţii Parlamentului European, ai Consiliului UE şi ai Comisiei Europene s-au pus de acord asupra textului legislativ care se va aplica, de la 1 ianuarie 2016, în toate cele 28 de state membre UE. Dacă va fi adoptată de Consiliul UE, noua legislaţie va stabili reguli clare în cazul închiderii unei bănci în oricare dintre statele membre UE.

De asemenea, vor fi sporite atribuţiile Băncii Centrale Europene şi va fi creată o nouă agenţie care va monitoriza viabilitatea instituţiilor bancare. AGERPRES

18/12/2013

Proiectul de lege privind măsurile de reglementare a vânzării-cumpărării de terenuri agricole de către persoane fizice se discută astăzi în procedură de urgenţă în Camera Deputaţilor. De la 1 ianuarie 2014, cetăţenii străini vor putea cumpăra teren în România, pe persoană fizică, scrie economica.net.
Astăzi, pe ordinea de zi pentru şedinţa Camerei Deputaţilor, figurează proiectul de lege ce reglementează procesul de vânzare cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan de către persoanele fizice, un act normativ mult aşteptat de către investitorii străini, în contextul în care de la 1 ianuarie 2014 străinii persoane fizice vor avea dreptul să cumpere pământ în ţara noastră.
Mai mult, ca urmare a intrării în vigoare a acestei legi organice, în România va apărea o nouă instituţie-Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare (AARPF)-care va lua fiinţă prin desfiinţarea Agenţiei Domeniului Statului cu scopul de a gestiona procesul de vânzare-cumpărare de terenuri.
Proiectul a fost adoptat de Senat în şedinţa din 9 decembrie şi înregistrat o zi mai târziu la Camera Deputaţilor pentru dezbatere. În acest caz, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Statul va controla tranzacţiile cu terenuri
De departe cea mai disputată măsură stipulată în proiectul de lege se referă la înfiinţarea AARPF,instituţia nou creată pe structurile Agenţiei Domeniului Statului. Astfel, potrivit formei adoptate de Senat, această instituţie: asigură publicarea ofertelor de vânzare – cumpărare pe site-ul propriu;asigură verificarea exercitării dreptului de preemţiune;verifică îndeplinirea condiţiilor legale de vânzare – cumpărare de către potenţialul cumpărător, prevăzute de prezenta lege;emite avizul prealabil încheierii contractului de vânzare – cumpărare al terenurilor cu destinaţie agricolă; înfiinţează, gestionează şi administrează baza de datelor primite de la structurile judeţene ale Autorităţii şi constată contravenţiile şi aplică sancţiunile prevăzute prin prezenta lege.
“Această agenţie va pune monopol pe tot ceea ce înseamnă informaţie privind vânzarea de terenuri în România. Vânzarea-cumpărarea este o acţiune privată, între două entităţi private. Până şi notarul care autentifică un astfel de act este privat. Ce să caute statul în această ecuaţie? Este posibil ca după apariţia acestei Agenţii să mă trezesc (în calitate de arendaş n.red) cu cineva pe teren care să îmi spună că este noul proprietar şi trebuie să plec. Este doar o lege care favorizează apriţia “băieţilor deştepţi” în agricultură”, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Cine va putea cumpăra teren agricol în România
După numeroase variante prin care se impuneau o multitudine de condiţii celor care doreau să cumpere terenuri pe persoană fizică în România, dar care au fost respinse de Comisia Europeană, forma care a trecut de Senat dă libertate aproape totală cumpărătorului.
“Prevederile prezentei legi se aplică persoanelor fizice, cetăţeni români, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al UE sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European, precum şi apatrizilor cu domiciliul în România sau într-un stat membru al UE sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European”, se specifică în proiectul de act normativ.
Totuşi, “înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor persoane fizice, arendaţilor, vecinilor persoane fizice, persoanelor fizice cu vârsta de până la 40 de ani care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii unde este situat terenul respectiv, precum şi statul român, în această ordine, la preţ şi în condiţii legale”.

13/12/2013

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor nu avea obligaţia de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii în cazul modificărilor aduse la Codul penal şi în cazul legii amnistiei şi graţierii, se arată într-un comunicat al Comisiei juridice remis joi AGERPRES.

Foto: AGERPRES ARHIVA / SORIN LUPSA

Astfel, Comisia juridică precizează că poate solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii pentru acele proiecte de acte normative care privesc doar organizarea activităţii judecătoreşti, în conformitate cu legea nr. 317/2004.
"
În conformitate cu aceste prevederi, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a cerut avizul Consiliului Superior al Magistraturii de fiecare dată când în dezbatere au intrat acte normative care privesc organizarea autorităţii judecătoreşti. De exemplu, comisia a cerut avizul Consiliului Superior al Magistraturii la propunerile legislative pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi nu avea obligaţia de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii", se arată în comunicatul Comisiei.

Cât priveşte propunerea legislativă pentru modificarea art. 2531 din Codul penal şi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative pentru care Comisia juridică a întocmit rapoarte de adoptare, în data de 9 decembrie, asupra unor modificări şi completări ale legislaţiei penale care nu priveau organizarea activităţii judecătoreşti sub aspectul completelor de judecată sau sub aspectul unor reglementări care vizează organizarea administrativă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi nu avea obligaţia de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii, precizează sursa citată.

În comunicat sunt prezentate, de asemenea, o serie de iniţiative legislative care au fost adoptate în materia Codului penal în perioada 2009-2013 la care nu a fost solicitat punctul de vedere al CSM şi nici nu s-au comunicat aceste puncte de vedere din oficiu de către Consiliu: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 15/1968- Codul Penal al României, cu modificările şi completările ulterioare (Plx 474/2011); Proiectul de Lege pentru modificarea Codului penal şi a Legii nr. 286-2009 privind Codul Penal (Plx 458/2011); Proiectul de Lege privind protecţia mediului prin intermediul dreptului penal (PLx 876/2010); Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198-2008 privind modificarea şi completarea Codului penal (PL-x 198/2009); Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr. 286-2009 privind Codul penal

12/12/2013

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii minelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 197/2003, a primit informare favorabilă, aprobată de Comisiile de industrii şi de administraţie ale Camerei Deputaţilor. Astfel actul normativ adoptat se va aplica şi proiectelor aflate în derulare.
Preşedintele Comisiei de industrii, Iulian Iancu, a menționat că proiectul de act normativ prevede ca toate exploatările din România vor fi posibile doar în cazul în care statul român va face public acest lucru în toate etapele, va organiza o licitaţie în modul cel mai transparent cu putinţă, va impune toate criteriile după ce a luat de la populaţie toate observaţiile, va străbate toate fazele privind protecţia sitului arheologic, dacă este cazul, protecţia mediului, şi va asigura că tehnologia despre care se vorbeşte este o tehnologie care nu afectează mediul, nu afectează populaţia, nu afectează comunităţi, nu pune în pericol viitorul unor comunităţi sau unor regiuni întregi şi de asemenea ce se întâmplă pe perioada de exploatare, tipul de raportări care este pus la dispoziţia publicului, tipul de informaţie la care are acces publicul, tipul de informaţie permanentă care este vizibilă online, dar de asemenea autoritatea este obligată să-şi facă raportările tot transparent.

11/12/2013

Statul va putea amâna restituirea către firme a impozitelor şi a taxei pe valoarea adăugată până la şase luni, cu mult peste termenul legal actual, de 45 zile, în cazurile în care este nevoie de inspecţie fiscală prealabilă, dar şi durata inspecţiei ar putea fi prelungită uneori cu alte şase luni.
Statul va putea amâna restituirea către firme a impozitelor şi a taxei pe valoarea adăugată până la şase luni, cu mult peste termenul legal actual, de 45 zile, în cazurile în care este nevoie de inspecţie fiscală prealabilă, dar şi durata inspecţiei ar putea fi prelungită uneori cu alte şase luni.

Noile reguli care vor reglementa comportamentul statului în relaţia cu firmele vor fi introduse prin modificarea Codului de procedură fiscală, relevă un proiect de ordonanţă de urgenţă.

Modificarea va fi introdusă în contextul în care Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF) a fost obligată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la începutul acestei luni, să plătească unei companii dobânzi penalizatoare de 5 milioane lei pentru rambursarea cu întârziere a TVA.

În prezent, Codul de procedură fiscală reglementează un termen general de soluţionare a cererilor contribuabililor, inclusiv pentru cererile de restituire a impozitelor achitate fără a fi datorate sau pentru cererile de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii. După acest interval, firmele au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului de soluţionare a cererii, respectiv din a 46 zi de la data înregistrării cererii de restituire, dacă termenul nu a fost extins.

10/12/2013

Senatorii au adoptat, luni, proiectul de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare.

Foto: AGERPRES ARHIVA / CRISTIAN NISTOR

Proiectul de lege a avut raport favorabil din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Guvernul a adoptat, în şedinţa din 20 noiembrie, proiectul de lege privind măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, a anunţat, la Palatul Victoria, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

El a explicat că ministerul pe care îl conduce a iniţiat acest proiect de lege deoarece, conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2014 se liberalizează piaţa funciară şi este important să există norme care să reglementeze acest lucru.

"Am avut această preocupare tocmai pentru a pune mai bine în valoare terenurile agricole şi pentru a crea un cadru favorabil comunităţilor locale să îşi îmbunătăţească activitatea agricolă. Această liberalizare se referă la cetăţenii Uniunii Europene. (..) Cetăţenii din afara Uniunii Europene pot să achiziţioneze terenuri agricole în extravilan numai dacă au reşedinţa pe teritoriul unuia dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sau în condiţiile în care există tratate între Uniunea Europeană şi acele state sau acorduri de liber schimb între statele membre şi statele din care provin", a explicat ministrul.

Daniel Constantin a precizat că prin această lege se extinde dreptul de preempţiune la cumpărarea terenurilor şi la alte categorii de persoane.

"Menţinem pentru arendaşi, extindem la vecini, pentru că dorim comasarea terenurilor agricole, al treilea prag către tinerii fermieri, aşa cm sunt definiţi ei în legislaţia europeană ca având până în 40 de ani, pentru că ne dorim să întinerim populaţia care lucrează în agricultură. (...) Al patrulea prag de preempţiune se referă la stat, reprezentat de noua Autoritate pentru Reglementarea Pieţei Funciare", a explicat Constantin.

Ministrul a precizat că nu este vorba despre înfiinţarea unui nou organism, ci de transformarea şi lărgirea atribuţiilor Agenţiei Domeniilor Statului cu tot cu personalul aferent în Autoritatea pentru Reglementarea Pieţei Funciare.

Potrivit lui Constantin, noua lege simplifică procedurile de vânzare.

"Persoana fizică din mediul rural care doreşte să vândă un teren agricol face un singur drum la primărie în care prezintă oferta pe care o are de la un anumit cumpărător, cetăţean român sau străin, după care trebuie să aştepte 30 de zile", a precizat ministrul Agriculturii, adăugând că, după expirarea celor 30 de zile, intră în vigoare aprobarea tacită şi există libertatea de a vinde terenul.

Primăria trebuie să îi anunţe pe cei care au drept de preempţiune, a completat ministrul. AGERPRES

10/12/2013

"Nu-i suficient sa faci tot ce-i mai bun. Intai trebuie sa stii ce sa faci, apoi sa faci ce-i mai bun." - Edwards Deming