ContaSmart Oradea

17/08/2025

‼️În urma tuturor schimbărilor legislative și a creșterii taxelor, vedem că tot mai mulți antreprenori ar dori o optimizare fiscală. În ultimul timp, tot mai mulți antreprenori din România iau în calcul deschiderea unei firme într-o țară cu impozitare redusă, precum Bulgaria sau Cipru, în speranța unor economii fiscale importante. În realitate, aceste avantaje există doar dacă activitatea este desfășurată și condusă efectiv acolo. În lipsa unei structuri solide și a unei prezențe reale, riscul ca România să impoziteze suplimentar veniturile este foarte mare.
Însă, înainte de a lua o decizie, trebuie mare atenție la implicații și la riscurile reale.

1. De ce aleg unii antreprenori această variantă❓
Țările cu impozitare mai redusă sau cu proceduri administrative mai simple (Bulgaria, Cipru, Estonia, Malta etc.) pot părea o soluție atractivă pentru reducerea costurilor fiscale și simplificarea raportărilor.
➡️ Motive frecvente:
• Impozit pe profit mai mic (ex.: ~10% Bulgaria, ~12,5% Cipru).
• Regimuri speciale de scutire/reducere pentru anumite venituri.
• Proceduri rapide de înființare.
• Acces la piețe externe și imagine internațională.

2. Ce înseamnă rezidența fiscală (persoană fizică)❓
Rezidența fiscală este statul unde ești impozitat pe veniturile tale mondiale. În România ești, de regulă, rezident dacă:
• ai domiciliul în România, sau
• ai centrul intereselor vitale aici (familie, locuință, afaceri), sau
• stai în România >183 zile într-un an.

Dacă îți muți rezidența fiscală în alt stat (legal și cu documente), vei fi impozitat acolo pe veniturile mondiale, conform regulilor acelui stat și tratatelor aplicabile.

3. Impozitul pe profit al persoanei juridice (firma din străinătate)❗️
• O firmă înregistrată în alt stat datorează impozit pe profit în acel stat, potrivit legislației locale.
• România nu impozitează profitul acelei firme decât dacă activitatea firmei creează în România un sediu permanent (PE).
• Dacă există PE în România, profiturile atribuibile PE se impozitează în România (pe lângă ce s-a impozitat în celălalt stat), cu eliminarea dublei impuneri conform tratatului (de regulă, credit fiscal în limita impozitului românesc).

4. Dacă rămâi rezident fiscal în România: dividende și CASS (persoană fizică)❗️
• Impozitul pe dividende se datorează în România pentru dividendele ridicate din firma respectivă, indiferent de țara de înregistrare.
• În 2025: cota este 10%.
• Din 2026: cota este 16%.
• Dacă statul sursă reține impozit la dividende, acesta se deduce în România sub forma de credit fiscal, doar în limita impozitului românesc.
• Dacă statul sursă nu reține, impozitul se plătește integral în România la cota aplicabilă.
• Se va datora și CASS pentru aceste venituri din dividende, conform plafoanelor legale anuale aplicabile în România.

5. Riscul major: sediul permanent în România (și efectul lui)‼️
📍 Sediu permanent (PE) = un loc fix/aranjament prin care o firmă nerezidentă își desfășoară activitatea în România (birou, echipamente, personal, agent dependent, „service PE” etc.) sau locul conducerii efective.

Cum poate ANAF să reîncadreze ca PE:
• deciziile de management se iau din România (semnături electronice, loguri/IP, corespondență);
• personal/colaboratori, echipamente, servere în România;
• contracte semnate și servicii livrate din România;
• lipsă de substanță în statul de înregistrare (doar „cutie poștală”).

➡️ Consecințe dacă există PE:
• România capătă drept de impunere pe profiturile atribuibile PE (impozit pe profit în România, inclusiv retroactiv), cu dobânzi și penalități.
• Tratatul nu „te scapă” de impunere; îți alocă drepturi de impunere României și stabilește mecanismul de eliminare a dublei impuneri (de regulă, credit).

6. „Substanță” reală în statul firmei (pentru a sta în picioare)
• Sediu fizic real (contract, utilități).
• Personal local / colaboratori care lucrează efectiv acolo.
• Conturi bancare operate local și fluxuri economice reale.
• Procese decizionale și documente ținute local.
• Cheltuieli recurente și activitate economică dovedibilă.

7. Când poate fi avantajos să-ți muți rezidența fiscală acolo
• Chiar locuiești acolo și îți muți centrul intereselor vitale.
• Regimul fiscal local e mai favorabil pentru toate veniturile tale, nu doar pentru cele din firmă.
• Există tratat cu România care asigură eliminarea dublei impuneri.
• Țara oferă stabilitate legislativă și un nivel de trai/costuri compatibile cu planul tău.

📑 Procedural: notifici ANAF (Chestionarul de rezidență), și probezi rezidența în noul stat (permis, ședere, contracte, utilități etc.).

8. Recomandări scurte
• Calculează costul total (profit, dividende, CASS, administrativ).
• Evită structurile fără substanță: sunt primele invalidate.
• Documentează riguros unde se iau deciziile și unde se livrează serviciile.
• Ține cont de tratate și de regulile anti-abuz (PPT/MLI).
• Consultă un specialist înainte de implementare.

‼️O firmă „într-o țară mai prietenoasă” plătește impozitul pe profit acolo, ca persoană juridică. România intervine la nivelul persoanei fizice (asociat/administrator rezident) prin impozitul pe dividende (10% în 2025; 16% din 2026), cu credit fiscal pentru ce s-a reținut în statul sursă și prin CASS aferent veniturilor din dividende.

10/01/2024

Calendarul obligațiilor fiscale pentru luna ianuarie 2024

10/01/2024

Tabelul cu plafoanele pentru anul 2024

10/01/2024

Incepand cu anul 2024, plafoanele pentru firme au suferit unele ajustari, reflectand schimbarile economice legislative. In continuare veti gasi un tabel detaliat cu plafoanele relevante pentru firme in anul curent.

07/11/2023

01/11/2023

https://www.smartcontexpert.ro/post/noile-plafoane-numerar-noiembrie-2023

D**a cm bine stiti, in 26 octombrie s-a promulgat legea 296/2023, privind unele masuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a Romaniei pe termen lung. Aceasta prevede modificari importante, pe care fiecare antreprenor si administrator este bine sa le aiba in vedere.

01/11/2023

Noile plafoane de numerar

12/08/2023

✅ Perioada vacanței este, pentru tineri, prilej pentru desfășurarea activităților de tip sezonier în scop de a câştiga proprii lor bani de buzunar sau de a obține experiență dacă practică voluntariatul.

👍Tinerii care lucrează au astfel șansa de a experimenta lucruri noi, sunt mai bine ancorați în realitate, mai pragmatici, mai bine pregătiți pentru viață și mai motivați.

👍 În același timp, au oportunitatea de a ieși de sub “aripa” financiară a părinților, li se dezvoltă abilități utile, inclusiv cele comunicare, de adaptare în societate, ajungând să-și gestioneze cât mai util timpul.

🟢 Astfel, dacă vor să obţină experienţă, 𝙛𝙖̆𝙧𝙖̆ 𝙖 𝙛𝙞 𝙞𝙣𝙘𝙖𝙙𝙧𝙖𝙩̧𝙞 𝙚𝙛𝙚𝙘𝙩𝙞𝙫 𝙞𝙣 𝙢𝙪𝙣𝙘𝙖̆, tinerii pot apela la diverse modalități de desfășurare a unei activități într-un cadru legal, după cm urmează:

✔️ 𝗽𝗼𝘁 𝗳𝗶 𝘇𝗶𝗹𝗶𝗲𝗿𝗶 în activităţi necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar contra unei remunerații. Condiția e ca aceste activităţi să fie potrivite cu dezvoltarea lor fizică şi cu aptitudinile pe care le au, astfel încât să nu le fie încălcat dreptul la educație, la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală şi socială, şi să nu le fie periclitată starea de sănătate.
O altă condiție ce trebuie îndeplinită de zilier e cea legată de vârstă, respectiv numai dacă a împlinit vârsta de cel puţin 16 ani persoana poate desfăşura activităţi ca zilier. Excepţie - minorii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani pot fi zilieri numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali.
Durata zilnică de desfășurare a activităţii zilierului minor este de 6 ore pe zi și cel mult 30 de ore pe săptămână.
Raportul de muncă dintre zilier şi beneficiar se stabileşte prin acordul de voinţă al părţilor, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă;

✔️ 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗮𝗰𝘁 𝗱𝗲 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗻𝘀𝗵𝗶𝗽, astfel că persoana care a împlinit 16 ani poate desfășura activitate specifică pe o perioadă de timp limitată în cadrul unei organizaţii-gazdă, având ca scop aprofundarea cunoştinţelor teoretice, îmbunătăţirea abilităţilor practice sau dobândirea de noi abilităţi sau competenţe, în baza unui contract de internship. Excepție - contractele de internship pot fi încheiate şi de persoane care au împlinit 15 ani, numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali.
În situaţia internilor cu vârsta sub 18 ani, durata timpului de muncă pentru a desfăşura activitate în baza unui contract de internship este de maximum 30 de ore pe săptămână, cu cel mult 6 ore pe zi, fiind interzisă efectuarea de ore suplimentare;

✔️ 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝘃𝗼𝗹𝘂𝗻𝘁𝗮𝗿𝗶𝗮𝘁. Pentru a deveni voluntar, tânărul va încheia un contract de voluntariat cu o organizaţie-gazdă, care este persoana juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ. În temeiul acestui contract, voluntarul se obligă să presteze o activitate de interes public, care nu este remunerată, iar organizația-gazdă se obligă să ofere o activitate adecvată solicitării sau pregătirii voluntarului.
Specificăm că actul normativ ce reglementează voluntariatul nu stabileşte o limită privind vârsta voluntarului. Activitatea de voluntariat e considerată experienţă profesională şi/sau în specialitate.

🔸Copiii pot desfășura activităţi remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling 𝗶𝗻 𝗯𝗮𝘇𝗮 𝘂𝗻𝘂𝗶 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗮𝗰𝘁 𝗶𝗻𝗰𝗵𝗲𝗶𝗮𝘁 𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗼𝗿𝗴𝗮𝗻𝗶𝘇𝗮𝘁𝗼𝗿 𝘀̧𝗶 𝗽𝗮̆𝗿𝗶𝗻𝘁̧𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀𝗮̆ 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗲𝗰𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗲𝘃𝗲𝗱𝗲𝗿𝗶𝗹𝗲
𝗖𝗼𝗱𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗰𝗶𝘃𝗶𝗹, iar dacă minorul are peste 14 ani şi a primit încuviinţarea părinţilor, contractul poate fi semnat direct cu el.
Aceste activități sunt reglementate de HG nr. 75/2015 care stabilește condițiile privind natura muncii, limitarea duratei activității la un anumit număr de ore zilnic și săptămânal, respectiv intervalele orare ale zilei în care copiii pot presta activități în funcție de vârstă.
Pe toată durata prestării activităţilor copilul trebuie să fie însoţit de unul dintre părinți sau de un reprezentant legal.

- - -

𝗜𝗔𝗡𝗖𝗨 𝗣𝗔𝗡𝗗𝗨𝗥𝗨
𝗜𝗻𝘀𝗽𝗲𝗰𝘁𝗼𝗿 𝘀̗𝗲𝗳
𝗜𝗧𝗠 𝗖𝗮𝗿𝗮𝘀̗ 𝗦𝗲𝘃𝗲𝗿𝗶𝗻

21/05/2023

DIRECTIVA (UE) 2023/970 - despre egalitate de remunerare și transparență salarială.

Pentru a respecta dreptul la egalitatea de remunerare, angajatorii trebuie să dispună de structuri de remunerare care să asigure că nu există diferențe de remunerare (...)

În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, valoarea muncii ar trebui evaluată și comparată pe baza unor criterii obiective, care să includă cerințele educaționale, profesionale și de formare, competențele, efortul, responsabilitatea și condițiile de muncă, indiferent de diferențele dintre modelele de organizare a muncii.

Pentru a facilita aplicarea conceptului de muncă de aceeași valoare, în special în cazul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii, criteriile obiective de utilizat ar trebui să includă patru factori: competențele, efortul, responsabilitatea și condițiile de muncă.

Având în vedere că nu toți factorii sunt la fel de relevanți pentru un post dat, fiecare dintre cei patru factori ar trebui evaluat de angajator în funcție de relevanța acestor criterii pentru locul de muncă sau postul respectiv.

Angajatorii ar trebui să pună la dispoziția lucrătorilor criteriile care sunt utilizate pentru determinarea nivelurilor de remunerare și a evoluției remunerației. Evoluția remunerației se referă la procesul prin care un lucrător trece la un nivel de remunerare superior. Criteriile legate de evoluția remunerației pot include, printre altele, performanța individuală, dezvoltarea competențelor și vechimea în muncă.

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32023L0970

17/05/2023

a) modul de stabilire a bazei de calcul al impozitului pe venitul din cedarea folosinței bunurilor, în sensul în care, începând cu 1 ianuarie 2023, venitul brut reprezintă venit anual impozabil (a fost eliminată cota forfetară de 40%);