25/03/2021
Un fenomen tot mai des întâlnit, în special în această perioadă, este amânarea somnului – după ce ne petrecem întreaga zi lucrând, unii dintre noi tindem să ne relaxăm noaptea.
Mai mult decât atât, pentru a profita de timpul nostru, deși suntem obosiți și somnoroși, continuăm să ne uităm la un film sau să citim o carte și amânăm să ne punem la somn. Din cauza sentimentului că ceva ne lipsește și dorința de a umple acest gol ne apucăm de diferite activități și amânăm intenționat somnul.
Cum se manifestă?
# refuzăm să ne culcăm deoarece punem mai multă valoare pe orele târzii decât pe somn;
# este o modalitate prin care câștigăm control asupra timpului nostru;
# este un mod prin care ne „răzbunăm”, pentru că simțim că nu deținem controlul orelor din timpul zilei;
# în general afectează părinții, îngrijitorii sau angajații suprasolicitați și persoanele care suferă de anxietate sau care au dificultăți în gestionarea timpului.
De ce amânam somnul?
Dr. Rajkumar Dasgupta afirma că amânarea somnului este doar o cale prin care oamenii copleșiți de sarcinile zilnice încearcă, de fapt, să amâne puțin ora de culcare, astfel încât să simtă că pot revendica ceva și pentru ei înșiși.
Vaile Wright, de la American Psychological Association consideră că statul până târziu butonând telefonul sau uitatul la filme ignorând posibilele consecințe pot reprezenta încercări de a reduce stresul. De asemenea, oamenii ar putea avea dificultăți în a se detașa de muncă la sfârșitul unei zile de lucru, deoarece aceste limite s-au estompat considerabil de când a început pandemia, cu atât mai mult în cazul celor care lucrează de acasă.
Consecințele amânării somnului
Lipsa somnului ne poate afecta sănătatea mintală și cea fizică. Cele mai frecvente consecințe constau în scăderea productivității și creșterea cortizolului, un hormon al stresului.
Atunci când ne ducem la culcare mult mai târziu decât de obicei și ne trezim tot în jurul orei obișnuite, riscăm să acumulăm „datorii” pentru orele pierdute de somn, conform lui Dasgupta. Singura modalitate de a scăpa de aceste „datorii” este să dormim numărul de ore pe care le-am pierdut, lucru care nu este posibil pentru majoritatea dintre noi.
Studiile arată că dacă ne impunem să dormim mai mult la sfârșitul săptămânii, acest lucru nu este cel mai eficient mod de a compensa somnul pierdut. Oamenii nu au reușit să compenseze efectele somnului deficitar din timpul săptămânii – cm ar fi gustările între mese, creșterea în greutate și tulburarea ritmurilor circadiene – dormind în weekend, potrivit unui studiu din 2019 publicat în Current Biology.
Orele de somn pe care ar trebui să le dormim sunt diferite pentru fiecare în parte, dar, în general, adulții au nevoie de șapte ~ opt ore de somn pe noapte. De asemenea, utilizarea tehnologiei noaptea târziu ne poate afecta și somnul, deoarece ecranele emit o lumină albastră, despre care Dasgupta spune că suprimă eliberarea de melatonină, un hormon care ajută la controlul ciclului de somn.
Cum ne oprim din sabotarea programului de somn?
Este normal ca programul nostru de somn să fie imperfect, mai ales în timpul unei pandemii. Majoritatea preferăm ca în dormitoarele noastre să fie liniște, întuneric și răcoare.
Un pui de somn strategic ar putea reduce din „datoria” pentru orele de somn pierdute, conform lui Dasgupta. Acesta recomandă un pui de somn de aproximativ 15-20 de minute între prânz și ora 14:00. Un somn mai lung de atât ne poate duce în etape mai adânci ale somnului, ceea ce ar putea provoca acea somnolență pe care o simțim de obicei chiar după ce ne trezim.
În timpul zilei, e important să ne facem timp și pentru noi înșine – de exemplu, să ne luăm câteva pauze scurte în care să facem diverse activități care ne aduc bucurie, cm ar fi exercițiile fizice, băutul unei cafele sau ascultarea unui cântec. O pauză de 15 minute de yoga sau de meditație poate de asemenea să reducă stresul și ne poate oferi un sentiment de satisfacție.
Sursa:
'Revenge bedtime procrastination' could be ruining your sleep - CNN
