Evaluator de Risc la Securitatea Fizică.Analiză de risc.Teleorman - Olt

Evaluator de Risc la Securitatea Fizică.Analiză de risc.Teleorman - Olt CERNAT AURELIAN PFA, efectuează analize de risc la securitatea fizică

20/11/2023
CONECTAREA SISTEMULUI DE ALARMARE AL UNITĂȚII LA UN DISPECERAT DE MONITORIZARE ȘI INTERVENȚIE       În cazul în care nu ...
13/11/2023

CONECTAREA SISTEMULUI DE ALARMARE AL UNITĂȚII LA UN DISPECERAT DE MONITORIZARE ȘI INTERVENȚIE

În cazul în care nu există pază fizică permanentă, următoarele unităţi (care au cerinţe minimale de securitate) au obligaţia conectării sistemului de alarmare la un dispecerat de monitorizare şi intervenţie :
- unităţile şi instituţiile de interes public;
- instituţiile de creditare din categoria băncilor;
- instituţiile de creditare din categoria organizaţiilor cooperatiste şi instituţiile financiare nebancare ce derulează activităţi cu numerar;
- societăţile comerciale care au ca obiect de activitate schimbul valutar;
- casele de amanet, unităţile profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase ori magazinele de comercializare a armelor şi muniţiilor;
- furnizorii de servicii poştale;
- staţiile de comercializare a carburanţilor/combustibililor;
- sălile şi incintele de exploatare a jocurilor de noroc cu achitarea premiilor pe loc, exceptând spaţiile în care funcţionează mai puţin de 3 aparate slot-machine sau cele pentru bingo în sistem TV, precum şi în spaţiile în care se desfăşoară activităţi conexe, care presupun încasarea taxelor de joc, achitarea premiilor sau depozitarea fondurilor de câştiguri;
- casieriile furnizorilor de utilităţi.
Unităţile fără cerinţe minimale de securitate (magazine, baruri, depozite, birouri şi alte obiective care deţin bunuri şi valori) nu au obligaţia conectării sistemului de alarmare la un dispecerat de monitorizare şi intervenţie.
În cazul acestora există însă o excepţie.
Dacă în urma analizei de risc, evaluatorul consideră că pentru încadrarea în domeniul de risc acceptabil se impune conectarea sistemului de alarmare al obiectivului la un dispecerat de monitorizare şi intervenţie, atunci această măsură devine obligatorie.
Intervenţia la evenimente se realizează numai prin personal calificat al societăţilor specializate de pază şi protecţie.
În funcţionare, dispeceratele de monitorizare asigură preluarea directă şi verificarea semnalelor de la sistemele conectate şi iau măsurile necesare în vederea alertării echipajelor de intervenţie astfel încât să fie respectaţi timpii maximali stabiliţi prin lege.
Prestatorii serviciilor de monitorizare şi operatorii economici au obligaţia de a asigura intervenţia fără a depăşi 15 minute în localităţi urbane, respectiv 30 de minute în localităţi rurale, şi de a lua, până la intervenţia organelor judiciare, primele măsuri necesare conservării urmelor infracţiunii şi a mijloacelor materiale de probă.

01/11/2023

Jaf la un supermarket, surprins de camerele video de supraveghere: Hoţii au furat cu totul o staţie de plată tip SelfPay (bancomat de plăţi facturi), după ce nu au reuşit să o spargă.


Jaf surprins de o cameră de supraveghere în comuna doljeană Celaru. Doi tineri au dat o “lovitură” în doar câteva minute la un supermarket din localitate sustragand o staţie de plată tip SelfPay.
Pe imaginile de pe camerele de supraveghere din magazin se vede cm unul dintre hoţi intră în magazin cu faţa acoperită. În acest timp, partenerul lui păzeşte intrarea în magazin. Individul începe apoi să lovească de mai multe ori aparatul de plătit facturi pus la intrare, în încercarea de a scoate banii din el. Pentru că nu reuşeşte să îl spargă, îl “iau pe sus” şi îl scot pe geam.
Conform Anexei 1, Capitolul 2, art.18, alin.6 din HOTĂRÂRE nr. 301 din 11 aprilie 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor :
“Automatele de plăţi sau alte terminale care acumulează şi depozitează numerar pe timpul nopţii, cu excepţia celor pentru produse alimentare, care nu sunt dispuse în spaţii delimitate prin elemente rezistente la atacuri manuale şi asigurate cu încuietori, ori nu sunt asigurate cu pază, se asigură prin fixarea de suporturi imobile.”
Din imaginile video prezentate, principala cauză care a favorizat pătrunderea prin efracţie în magazin a fost lipsa unor mijloace de protecţie mecanofizice adecvate şi certificatecare care să asigure întârzierea sau împiedicarea pătrunderii neautorizate (uşi şi ferestre antiefractie, grilaje la ferestre şi uşi, precum şi neaplicarea de folie antivandal pe geamuri).

RECOMANDĂRI PRIVIND MODUL DE ACȚIUNE ATUNCI CÂND SURPRINDEȚI O PERSOANĂ CĂ SUSTRAGE BUNURI DIN MAGAZINUL DUMNEAVOASTRĂAs...
18/04/2023

RECOMANDĂRI PRIVIND MODUL DE ACȚIUNE ATUNCI CÂND SURPRINDEȚI O PERSOANĂ CĂ SUSTRAGE BUNURI DIN MAGAZINUL DUMNEAVOASTRĂ

Aspecte legale referitoare la “infrațiunea de furt” și “infracțiunea flagrantă”.

 Codul penal
Articolul 228 : Furtul
(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

 Codul de procedură penală
Art. 293 : Constatarea infracțiunii flagrante
(1) Este flagrantă infracțiunea descoperită în momentul săvârșirii sau imediat după săvârșire.
(2) Este de asemenea considerată flagrantă și infracțiunea al cărei făptuitor, imediat după săvârșire, este urmărit de organele de ordine publică și de siguranță națională, de persoană vătămată, de martorii oculari sau de strigătul public ori prezintă urme care justifică suspiciunea rezonabilă că ar fi săvârșit infracțiunea sau este surprins aproape de locul comiterii infracțiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natură a-l presupune participant la infracțiune.
(3) În cazul infracțiunii flagrante, organele de ordine publică și siguranță națională întocmesc un proces-verbal, în care consemnează toate aspectele constatate și activitățile desfășurate, pe care îl înaintează de îndată organului de urmărire penală.
(4) Plângerile și cererile prezentate în scris, corpul delict, precum și obiectele și înscrisurile ridicate cu ocazia constatării infracțiunii sunt puse la dispoziția organului de urmărire penală.
Art. 310: Dispoziţii privind luarea unor măsuri faţă de făptuitor
(1) În cazul infracţiunii flagrante, orice persoană are dreptul să îl prindă pe făptuitor.
(2) Dacă făptuitorul a fost prins în condiţiile alin. (1), persoană care l-a reţinut trebuie să îl predea de îndată, împreună cu corpurile delicte, precum şi cu obiectele şi înscrisurile ridicate, organelor de urmărire penală, care întocmesc un proces-verbal.

Aceste recomandări sunt pentru administratorii magazinelor care nu au pază asigurată cu personal propriu sau al unor societăți specializate de pază.
În situația în care constatați că o persoană a sustras bunuri din magazin (infracțiune de furt flagrantă), o puteți aborda astfel : “Ați fost observat că în bagajele pe care le aveți asupra dumneavoastră / sub hainele pe care le purtați ați ascuns un bun pe care l-ați luat din magazin. Vă rog să îl returnați !"
Este indicat că în momentul discuției să aveți lângă dumneavoastră un martor.
În această situație sunt două variante : persoana care a sustras bunul fie recunoaște și îl înapoiază, fie neagă acest lucru.
În prima variantă, puteți să considerați că situația a fost rezolvată (de exemplu : dacă bunul nu a suferit degradări și poate fi repus la vânzare) sau să sesizați organul de poliție competent teritorial (de exemplu : dacă bunul a suferit degradări și nu mai poate fi repus la vânzare).
În cea de a doua variantă puteți sesiza organul de poliție competent teritorial.
Recomandarea este ca înainte să abordați persoana în cauză să închideți ușile magazinului pentru a împiedica ca aceasta să părăsească incinta.
De asemenea, înainte să abordați suspectul, trebuie să fiți sigur că acesta a sustras bunuri : a fost observat de un angajat ori de un client sau momentul sustragerii a fost surprins de o cameră video de supraveghere.

ATENȚIE - nu aveți dreptul să :
- imobilizați suspectul;
- efectuați percheziție corporală asupra suspectului.
Aceste acțiuni se fac numai de către organul de poliție.
La art.44 alin.2 din Legea nr.333/2003 se interzice societăților private de pază folosirea de cătușe metalice. Prin analogie, rezultă că nici dumneavoastră nu puteți folosi asemenea mijloace.
Dacă suspectul neagă că a sustras bunuri din magazinul dumneavoastră și vrea să își continuie deplasarea către ieșire, nu îl bruscați, ci încercați (pe cât posibil) să îi întârziați deplasarea către ieșire până când vor sosi organele de poliție.

Prevederi legale referitoare la percheziția corporală – Cod procedură penală
Articolul 165 : Cazurile și condițiile în care se efectuează percheziția corporală
(1) Percheziția corporală presupune examinarea corporală externă a unei persoane, a cavității bucale, a nasului, a urechilor, a părului, a îmbrăcămintei, a obiectelor pe care o persoană le are asupra sa sau sub controlul său, la momentul efectuării percheziției.
(2) În cazul în care există o suspiciune rezonabilă că prin efectuarea unei percheziții corporale vor fi descoperite urme ale infracțiunii, corpuri delicte ori alte obiecte ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză, organele judiciare sau orice autoritate cu atribuții în asigurarea ordinii și securității publice procedează la efectuarea acesteia.
Articolul 166 : Efectuarea percheziției corporale
(1) Organul judiciar trebuie să ia măsuri ca percheziția să fie efectuată cu respectarea demnității umane.
(2) Percheziția se efectuează de o persoană de același s*x cu persoana percheziționată.
(3) Înainte de începerea percheziției, persoanei percheziționate i se solicită predarea de bunăvoie a obiectelor căutate. Dacă obiectele căutate sunt predate, nu se mai efectuează percheziția, cu excepția cazului când se consideră util să se procedeze la aceasta, pentru căutarea altor obiecte sau urme.

Acțiunea de “reținere” la care se referă art. 310 alin.2 are semnificația de : a ține pe loc, a împiedica de la ceva, a opri (a limita libertatea de mișcare temporar, până la sosirea organelor de poliție).
Numai în situația în care suspectul folosește forță fizică împotriva dumneavoastră (pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca acesta să-și asigure scăparea), puteți să va apărați, fiind în legitimă apărare, conform art.19 alin.2 Cod penal (apărarea trebuie să fie proporțională cu gravitatea atacului). În acest caz, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de “tâlhărie”(faptă prevăzută și sancționată de art. 233 Cod penal).

RECOMANDARE :
- dacă considerați că suspectul poate deveni agresiv în momentul abordării (îl cunoașteți, este sub influența băuturilor alcoolice, are un comportament care denotă acest lucru), renunțați la acest lucru și sesizați direct organul de poliție;
- dacă suspectul este însoțit de una sau mai multe persone (care pot fi complicii acestuia), de asemenea, renunțați să îl mai abordați și sesizați direct organul de poliție.

PREVENIREA ȘI REDUCEREA FURTURILOR DIN MAGAZINE       Furturile din magazine reprezintă o problemă serioasă pentru comer...
28/03/2023

PREVENIREA ȘI REDUCEREA FURTURILOR DIN MAGAZINE

Furturile din magazine reprezintă o problemă serioasă pentru comercianții cu amănuntul.
Orice verigă slabă în depozitarea, manipularea sau paza acestor valori va fi speculată de răufăcători în săvârșirea unei infracțiuni. Contrar tuturor evidențelor, din motive greu de înțeles, mulți deținători de valori ignoră cele mai elementare norme de autoprotecție, devenind astfel victime sigure.
Îmbunătățirea dispozitivelor de securitate și supraveghere s-a dovedit a fi extrem de eficientă în prevenirea și reducerea furturilor din magazine.
Administratorii societăţilor comerciale ar trebui să combine o serie de măsuri și strategii de prevenție pentru a se asigura că își reduc pierderile.
Orice unitate comercială poate beneficia foarte mult de pe urma unui sistem de securitate eficient ales și implementat.
Conform legii, orice societate comercială (indiferent de obiectul de activitate și suprafața punctului de lucru) trebuie să efectueze analiza de risc la securitate fizică pentru identificarea amenințărilor, vulnerabilităților și riscurilor de securitate fizică în vederea implementării celor mai adecvate măsuri de securitate.
De asemenea, dacă se dorește folosirea de personal pentru paza magazinului (fie personal proriu sau al unor societăți specializate de pază) trebuie efectuată analiză de risc, în baza căreia se întocmește planul de pază.
Lipsa analizei de risc la securitatea fizică este sancționată cu amendă contravențională între 10000 lei și 20000 lei.
A. Prevenirea riscului pătrunderii prin efracție în magazine
1. Folosirea unor mijloace de protecție mecanofizice certificate care să ateste clasa de rezistenţă la efracţie, la atac manual ori de rezistenţă la acţiunea armelor de foc (uși, încuietori, ferestre, suprafețe vitrate, grilaje și jaluzele metalice) care să întârzie sau să împiedice pătrunderea prin efracție.
2. Folosirea unor senzori de geam spart și de vibrații care să declanșeze alarma în cazul în care se încearcă spargerea ferestrelor sau a zidurilor
3. Folosirea unor contacte magnetice care să declanșeze alarma în cazul în care ușile sau ferestrele sunt forțate.
4. Folosirea unor camere video de supravegehre de exterior care să preia imagini din zona ușilor de acces, ferestrelor sau a zidurilor clădirii.
5. Asigurarea unui iluminat corespunzător pe timpul nopți a zonelor de acces în magazin, a zonelor ferestrelor și a zidurilor clădirii.
Recomandarea este ca pătrunderea prin efracție să fie semnalată înainte că infractorul să acceadă în spațiul protejat.

B. Instalarea unor subsisteme de : alarmare împotriva efracţiei, de televiziune cu circuit închis sau, după caz, de control acces.
1. Subsistemul de alarmare împotriva efracţiei trebuie să asigure :
- detectarea pătrunderii în obiectiv a persoanelor neautorizate;
- protejarea căilor de acces, a zonelor cu valori și a locurilor de depozitare;
- sesizarea stărilor de pericol din obiectiv;
- îngreunarea consumării actului infracţional.
Subsistemul de de alarmare împotriva efracţiei se poate programa cu partiţii (arii virtuale) distincte pentru spaţiile cu valori sau mărfuri, pentru a permite activarea inclusiv pe timpul programului şi utilizarea numai de către personalul autorizat al unităţii.
Un rol important îl au detectoarele de efracție.
Detectoare de efracţie pot fi clasificate, după cm urmează:
- detector de mișcare;
- contactul magnetic - (reed switch);
- detector spargere geam/sticlă;
- detector vibrații.
a) Detector de mișcare
Un detector de mișcare este pivotul sistemului de securitate, deoarece este principalul dispozitiv care detectează atunci când cineva intră în magazinul tău în mod fraudulos.
Se montează pe pereți la o înălțime între 2 și 2,4 metri de la podea sau pe tavan.
Sunt detectori volumetrici, în sensul că supraveghează un anumit volum al unei încăperi.
Se pozitionează astfel încât să "vădă" geamurile și căile de acces.
Pe cât posibil, instalarea lor se execută în așa fel încât intrusul să traverseze perpendicular calea de detecție și nu frontal.
b) Contactul magnetic
Este un dispozitiv care se montează în locurile unde există deschideri : uși sau ferestre.
Acesta este format din două părți : una care se montează în tocul ușii sau a ferestrei și altă care va fi montată în partea mobilă.
Toate contactele magnetice se montează pe partea interioară a geamurilor sau ușilor.
Senzorii magnetici sunt comutatoare NC (normal închis)/ NO (normal deschis) care detectează mișcarea unui magnet amplasat pe un corp ce trebuie protejat.
Când ușa este închisă, contactul este în starea NC (normal închis), el trecând în starea NO (normal deschis) prin deschiderea ușii.
c) Detectorul de geam spart
Este un dispozitiv electronic, bazat pe principiul sesizării unui spectru audio specific zgomotului provocat de spargerea unui geam.
Aceste detectoare pot fi instalate atât pe perete, cât și pe tavan, cu fața la panourile de sticlă sau la geamuri.
d) Detectorul de vibrații sau șocuri
Este destinat pentru protecția pereților, suprafețelor vitrate, seifurilor sau a camerelor de tezaur.

2. Subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să preia imagini din zonele caselor de marcat, spaţiilor de procesare, depozitare, expunere şi de transfer al valorilor monetare, zonele de intare și ieșire, zona ferestrelor sau a suprefetelor vitrate, precum şi din spaţiile amenajate pentru parcare (dacă este cazul).
Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor şi se stochează pe o perioadă de 20 de zile.
Amplasați plăcute avertizoare prin care informați publicul cu privire la existența unui sistem de supraveghere.
Conectați sistemul de alarmare împotriva efracţiei la un dispecerat de monitorizare și intervenție (în cazurile prevăzute de lege sau că o măsură suplimentară de securitate).

3. Subsistemul de control acces are rolul de retrictionare a accesului neautorizat în spațiile protejate (zona depozitare bunuri sau valori monetare, zona echipamentelor de securitate, birouri, alte zone).
Un sistem de control acces reprezintă una din cele mai eficiente şi sigure metode de monitorizare, restricţionare şi protecţie a bunurilor permiţând managementul resurselor umane cu gestionarea automată a intrărilor şi/sau ieşirilor personalului din anumite zone de securitate.
Altfel spus, un sistem de control acces permite accesul personalului autorizat în anumite zone şi elimină riscul persoanelor neautorizate de a pătrunde acolo unde nu le este permis.
Aceste sisteme se pot clasifică în:
• sisteme stand-alone de control al accesului (cu un set minimal de funcţîi şi fără posibilitatea de transfer de evenimente către un echipament central)
• sistem de control al accesului în reţea (cu o gamă extinsă de funcţîi şi cu posibilitatea de comunicare a evenimentelor către o unitate centrală programabilă cu ajutorul unui software).
Instalarea / punerea în funcțiune a subsistemelor de alarmare împotriva efracţiei, de televiziune cu circuit închis sau control acces se va face de societăți comerciale specializate și licențiate.

B. Amenajarea spațiului magazinului
1) Căile de acces în magazin care nu sunt destinate clienților trebuie să fie închise.
2) La intrarea în magazinele cu autoservire, trebuie amenajat un colț cu rafturi (dulapuri) unde vor fi lăsate bagajele de mâna ale clienților.
3) Afişarea la vedere a faptului că bagajele se depun în locurile amenajate în acest scop.
4) Casele de marcat trebuie amplasate în așa fel încât casierii să aibă o vedere clară asupra intrării în magazin.
5) Afisajele trebuie să fie în așa fel puse încât să nu stinghereasca bună vedere a intrării în magazin.
6) La obiectivele cu program permanent în care pe timpul nopţii îşi desfăşoară activitatea un singur angajat, conducătorii unităţilor au obligaţia de amenajare şi folosire a ghişeelor care să asigure protecţia la atacuri manuale asupra casierului sau să instituie post de pază fizică.
7) Dacă sunt mai multe tejghelele, acestea trebuie să aibă spații între ele pentru a nu crea o barieră între clienți și angajați.
8) Realizarea un spaţiu cât mai aerisit, cu vizibilitate între zone şi pe culoare.
9) Toate produsele de la raft trebuie aranjate în ordine pentru a putea observa ușor pe cele sustrase.
10) În magazinele unde există raioane de îmbrăcăminte şi cabine de probă, personalul care supraveghează trebuie să manifeste prudenţă maximă şi să nu permită accesul în cabina de probă decât cu maximul de articole stabilit de conducerea unității.
11) În magazinele cu autoservire, trebuie amenajate sensuri de intrare și ieșire pentru clienți prevăzute cu turchineti.

C. Securizarea mărfurilor
Mărfurile de mici dimensiuni și cu valoare mare vor fi expuse în locuri special amenajate cu suprafețe vitrate rezistente la atacul manual și asigurate cu încuietori certificate sau în spații amenajate în apropierea caselor de marcat.
În afară programului de lucru, expunerea bunurilor şi valorilor prin intermediul unor suprafeţe vitrate exterioare este permisă doar în situaţia în care suprafaţa vitrată prezintă rezistenţă la atacurile manuale sau se află în imobile asigurate cu posturi de pază fizică.
Produsele de valoare mare pot fi protejate şi prin scoaterea acestora pe timpul nopţii din vitrine şi păstrarea lor într-un seif certificat.
Folosirea EAS (sisteme de supraveghere electronică a articolelor) care au rolul de a proteja magazinele împotriva sustragerii de mărfuri din perimetrul acestora, prin ataşarea unor etichete denumite şi TAG-uri care sunt detectate automat în cazul în care un articol este sustras şi părăseşte magazinul fără a fi scanat şi încasat la casă de marcat a magazinului respectiv.
Montarea unor oglinzi antifurt pentru supravegherea unghiurilor moarte. Se poate și filma cu o cameră video reflexia imaginii în oglindă convexă.
Asigurarea unui iluminat corespunzător a interiorului magazinului.
Utilizarea, acolo unde situația impune, a pazei cu personal specializat.

D. Pregătirea personalului angajat
1) Instruirea personalului să nu ofere informaţii referitoare la sistemul de securitate al magazinului.
2) Instruirea personalului privind comportamentul specific al prezumtivilor hoți (recunoașterea semnelor) :
• Evitarea contactului vizual;
• Hoțul privește personalul și nu produsele din magazine.
• Clienții care examinează îndelung mărfurile și nu cumpără nimic.
• Un hoț încearcă să creeze impresia unui interes autentic față de produse dar, de fapt, el încearcă să studieze sistemul de securitate al magazinului.
• Grupuri de personae care încearcă să distragă atenția angajaților.
3) Instruirea personalului privind modurile de operare ale hoților:
• O persoană insistă să vadă produse aflate pe rafturile înalte (lucru ce vă obligă să vă urcaţi pe scară) sau cer produse ce sunt expuse la o anumită distanță de tejgheaua magazinului ori într-o zona de unde se poate observă mai greu clientul care a solicitat bunul respectiv: acestea sunt moduri de operare folosite pentru a sustrage banii din casele de marcat sau alte bunuri expuse în proximitatea persoanei suspecte.
• O persoană poartă haine lungi și largi : sub vestimentație pot fi buzunare special confecţionate pentru ascunderea diverselor produse.
• O persoană poate să ascundă bunurile sustrase în bagajele pe care le are asupra sa.
• O persoană, profitând de neatenția angajaților sau a modalitățîi de amplasare necorespunzătore a rafturilor pe care sunt expuse bunurile, ia bunul de pe raft și iese cu el din magazin.
• Încercarea de scoaterea tag-urilor de securitate de pe articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte.
• Articolele de îmbrăcăminte sau încălțăminte care nu au tag-uri de securitate pot fi “uitate pe dedesubt” sau oamenii lasă încălțămintea veche și se încălța cu cea nouă.
• La tejgheaua unde este amplasată casă de marcat se poate creea o busculadă pentru a facilita trecerea unei persoane care a sustras bunuri.
Oferind suspectului indicii că a fost identificat, creați condițîi pentru evitarea infracțiunii. Pe cei mai mulți dintre infractori, o abordare de genul „Pot să vă ajut cu ceva?” sau „Vă pot ajuta să găsiți ceea ce căutați?” ii va determina să își abandoneze planurile.

Address

Turnu Magurele
145200

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Evaluator de Risc la Securitatea Fizică.Analiză de risc.Teleorman - Olt posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Evaluator de Risc la Securitatea Fizică.Analiză de risc.Teleorman - Olt:

Share